Toggle Menu
  1. Home/
  2. Actual/

Manda, declaraţii despre protocoalele SRI, pesta porcină şi proteste

Preşedintele comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, a făcut, joi seara, o serie de declaraţii privind protocoalele SRI, informările SRI despre pesta porcină şi protestul din 10 august, transmite News.ro.

Protestul din 10 august

Directorului SRI, Eduard Hellvig, a transmis Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI că Serviciul Român de Informaţii a transmis mai multe note Ministerului de Interne şi Jandarmeriei şi înainte şi după evenimentele din 10 august, inclusiv informaţii că exista pericolul ca protestul paşnic “să escaladeze”, a declarat preşedintele comisiei parlamentare, senatorul PSD Claudiu Manda.

Eduard Hellvig a fost audiat timp de aproximativ opt ore şi jumătate în Comisia parlamentare de control al activităţii SRI, unul dintre subiecte fiind legat de violenţele din 10 august.

Preşedintele comisiei parlamentare, senatorul PSD Claudiu Manda, a declarat, la finalul audierilor, că Hellvig a transmis comisiei că SRI nu are ce să îşi reproşeze, pentru că a colaborat cu instituţiile competente, precum Ministerul de Interne şi Jandarmeria, şi înainte şi după proteste.

“A spus (directorul SRI – n.r.) că au existat note trimise Ministerului de Interne, Jandarmeriei, a identificat beneficiarii acestor note trimise şi înainte şi după evenimentele din 10 august. (…) SRI spune că nu are ce să şi reproşeze, însă concluzia a fost ca în perioada imediat următoare toate informările transmise structurilor beneficiare, inclusiv consilierului preşedintelui, să ne parvină şi nouă, ca să ştim ce au cuprins. Sigur că au fost inclusiv informaţii că exista pericolul ca protestul paşnic va escalada şi va deveni vioelnt, rămâne să vadem ce conţin aceste note”, a declarat Claudiu Manda.Directorul SRI, Eduard Hellvig, a informat Comisia parlamentară de control al activităţii SRI că Serviciul Român de Informaţii a transmis mai multe note Ministerului de Interne şi Jandarmeriei şi înainte şi după evenimentele din 10 august, inclusiv informaţii că exista pericolul ca protestul paşnic “să escaladeze”, a declarat preşedintele comisiei parlamentare, senatorul PSD Claudiu Manda.

Eduard Hellvig a fost audiat timp de aproximativ opt ore şi jumătate în Comisia parlamentare de control al activităţii SRI, unul dintre subiecte fiind legat de violenţele din 10 august.

Preşedintele comisiei parlamentare, senatorul PSD Claudiu Manda, a declarat, la finalul audierilor, că Hellvig a transmis comisiei că SRI nu are ce să îşi reproşeze, pentru că a colaborat cu instituţiile competente, precum Ministerul de Interne şi Jandarmeria, şi înainte şi după proteste.

“A spus (directorul SRI – n.r.) că au existat note trimise Ministerului de Interne, Jandarmeriei, a identificat beneficiarii acestor note trimise şi înainte şi după evenimentele din 10 august. (…) SRI spune că nu are ce să şi reproşeze, însă concluzia a fost ca în perioada imediat următoare toate informările transmise structurilor beneficiare, inclusiv consilierului preşedintelui, să ne parvină şi nouă, ca să ştim ce au cuprins. Sigur că au fost inclusiv informaţii că exista pericolul ca protestul paşnic va escalada şi va deveni vioelnt, rămâne să vadem ce conţin aceste note”, a declarat Claudiu Manda.

El a mai spus că a discutat cu directorul SRI şi despre informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora protestele de stradă din România ar fi fost finanţate şi s-ar pus la cale “înlăturarea Guvernului prin metode nedemocratice”, iar acest lucru, dacă este adevărat, poate fi o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
“Am vorbit că, în condiţiile în care vorbim de o finanţare străină asupra unei organizaţii care doreşte dărâmarea Guvernului şi înlăturarea prin metode nedemocrate, sigur că poate să fie o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Umrează să ne parvină la nivelul comisiei o informare concretă despre tot ceea ce presupune lucrurile care au apărut în spaţiul public legate de mişcarea #rezist”, a adăugat preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI .

Protcoalele SRI

SRI a semnat, începând din 1990, peste 560 de protocoale sau acorduri, dintre care 137 sunt active. Dintre acestea, 18 au fost semnate cu instituţiile din justiţie şi mai sunt în vigoare două, ambele pe securitate naţională, care sunt însă secrete, a declarat preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, după audierea în comisie a directorului SRI, Eduard Hellvig.

“Sunt semnate protocoale între SRI şi instituţii din 1990. În total au fost 565 de protocoale sau acorduri. Dintre cele 565, 432 au fost protocoale, restul au fost documente şi acorduri. 137 sunt active, 134 sunt denunţate şi 94 sunt abrogate ca urmare a abrogării legislaţiei. Discuţia pe care am avut-o cu conducerea SRI, dincolo de această prezentare, a fost ca toate aceste documente, toate aceeste acorduri, toate aceste protocoale să ne parvină la comisie şi angajamentul conducerii serviciului a fost ca în maximum o săptămână toate aceste documente să ne parvină la comisie”, a declarat Claudiu Manda.

El a spus că s-a pus un accent deosebit pe protocoalele din justiţie, fiind vorba despre18 astfel de documente semnate de SRI cu Parchetul General, cu DIICOT, cu DNA, cu Inspecţia Judiciară sau cu CSM.

“Dintre acestea, s-a pus un accent deosebit pe ce înseamnă protocoale din justiţie. Aici cred că vorbim de 18 astfel de documente, semnatecu Parchetul, cu DIICOT, cu DNA, cu IJ, cu CSM, unele denunţate, unele clasificate, unele dintre ele cu carecter public. Cred că în acest moment vorbim doar de două documente care au caracter secret şi care sunt încă în vigoare, cele legate de ameninţările de terorism şi ar urma să verificăm pentru că cele două sunt la comisie, dintre cele 64 pe care le-am primit, cred că la sfârşitul anului trecut, dar nu am apucat să verificăm”, a mai spus preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda.

El a precizat că s-a discutat şi despre cele două protocoale încheiate în 2016 între SRI şi Ministerul Public, concluzia fiind că acestea au avut la bază OUG 6.

“Am avut o discuţie legată de protocoalele din decembrie 2016 – cel secret şi cel nesecret. Opinia conducerii SRI a fost următoarea: au avut la bază OUG 6 care, în opinia SRI, prespununea ca pe vidul legislativ apărut pe decizia 51 a CCR nu exista acea structură de interceptări care era la SRI şi a fost nevoie să apară această OUG 6, ca interceptările făcute pe mandate, supravegere tehnică, să poată să continue şi cea de-a doua de a defini organele de cecetare specială şi aici ne-a fost prezentat faptul că în zona militară există această noţiune sub coordonarea procurorului militar, că acesta a fost sensul şi că ]n modificările aduse la legislaţie ca urmare a deciziei CCR în zona de competenţă a SRI nu exista această noţiune de cecetare specială pentru infracţiuni de terorism sau ameninţări la adresa securităţii naţionale. Ne-au fost prezentate şi documentele din zona justiiei, am solicitat să ne parvină. Conducerea SRI doreşte să desecretizeze mare parte din acestea”, a mai declarat Claudiu Manda.

El a precizat că după 1990 SRI a avut protocoale cu toate ministerele din fiecare guvernare şi cu majoritatea instituţiilor statului.

Pesta porcină

Serviciul Român de Informaţii a informat despre pericolul pestei porcine din iunie 2016, iar până în august 2018 au fost făcute 132 de informări pe acest subiect a anunţat, joi seară, preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii Serviciului, Claudiu Manda. Acesta a explicat că informaţiile au fost transmise atât structurilor centrale – premier, miniştrii, ANSVSA, cât şi celor locale – prefecturi şi consilii judeţene. De asemenea, SRI a informat asupra altui pericol care poate apărea în România, un virus care atacă rumegătoarele mici.

Claudiu Manda a anunţat, joi seară, că unul dintre subiectele abordate în timpul audierii directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, a fost pesta porcină, membrii Comisiei dorind să şrie dacă SRI avea atribuţii, dacă SRI şi-a făcut treaba şi dacă a informat beneficiarii.

”Răspunsul Serviciului a fost că era de competenţa SRI atâta timp cât, în concordanţă cu legea cum este ea astăzi, securitatea economică, securitatea alimentară sunt în zona de competenţă. Conducerea SRI ne-a informat că prima informaţie pe care au transmis-o beneficiarilor legali a fost în iunie 2016. Atunci previzionau că la graniţa externă a României există posibilitatea ca legat de porcii mistreţi în România să apară pesta porcină. Informările respective au fost la nivel de premier, miniştrii, ANSVSA”, a spus Claudiu Manda.

Potrivit acestuia, în total, până în august 2018, au fost făcute 132 de informări atât structurilor locale – prefecturi şi consilii judeţene, cât şi structurilor centrale – premier, miniştrii, ANSVSA.

”Tot în contextul acestor discuţii, există pericolul unui alt virus în ceea ce priveşte micile rumegătoare. Am întrebat dacă în acest context există informări şi ni s-a spus că există o preocupare şi a rămas că în perioada imediat următoare să ne parvină de la SRI, dacă şi pe cine au informat despre acest alt pericol pe care poate să-l aibă România”, a mai spus Claudiu Manda.

Pesta porcină africană evoluează în 12 judeţe, în 207 de localităţi, cu un număr total de 898 de focare, fiind înregistrate şi 57 de cazuri la mistreţi, anunţă ANSVSA. În total, au fost eliminaţi peste 230.000 de porci afectaţi de boală.

Vocea.biz