Curtea de Conturi: România a pierdut 7 miliarde de lei din redevențe în perioada 2006-2015

România a pierdut 4,67 miliarde de lei din cauza stabilirii defectuoase a redevențelor și prețurilor de referință la gazele naturale extrase, potrivit unui raport al Curții de Conturi, citat de News.ro. La această sumă se adaugă încă un prejudiciu de 2,4 miliarde de lei, constatat în perioada 2006-2010.

Aceasta a realizat un audit al performanței privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, iar concluziile arată dimensiunea pierderilor suferite de către România în privința resurselor de țiței și gaze naturale.

Potrivit Legii Petrolului, Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) ar fi trebuit să efectueze studii pe baza cărora trebuia să stabilească preţul de referinţă la petrol şi gaze naturale, în baza căruia se calculează redevenţa petrolieră, însă ANRM a stabilit acest preţ fără a avea la bază astfel de studii, arată Curtea de Conturi.

„Neaplicarea dispoziţiilor legale şi stabilirea preţului de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011 – 2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)”, arată raportul.

România va începe în 2018 extracţia de gaze din Marea Neagră şi va deveni exportator. Cât…

”Gaura” de 10 miliarde de lei la buget provine din absorbția slabă a fondurilor europene –…

Curtea de Conturi a constatat nerespectarea prevederilor legale în privința preţului de referinţă a gazelor naturale şi în urma misiunii de audit derulate în anul 2011, pentru perioada 2006-2010, şi a dispus astfel conducerii ANRM să ia măsuri.

Valoarea estimată a diferenţei de redevenţă petrolieră cuvenită bugetului de stat pentru perioada 2006-2010 a fost de 2,4 miliarde lei (867 milioane dolari).

Prețul de referință, scos din burtă

De asemenea, „evaluarea modului în care ANRM a determinat preţul de referinţă pentru cantităţile de petrol exploatate în perioada auditată a scos în evidenţă, modul defectuos în care ANRM şi-a îndeplinit această atribuţie, având efect în modul de determinare a redevenţelor petroliere cuvenite bugetului de stat”, mai arată raportul Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi a solicitat Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) efectuarea unor verificări de specialitate în ceea ce priveşte modul de calcul şi de plată a redevenţei petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale în perioada 2006-2015, până la momentul realizării raportului Curţii de Conturi.

“Cu toate acestea, ANRM a rămas în pasivitate, procedând în continuare în perioada 2011-2015 la stabilirea preţului de referinţă în mod eronat la valoarea de 495 lei/mc, în condiţiile în care preţul gazelor naturale din producţia internă a fost modificat succesiv în sensul majorării, începând cu 1.07.2013, de Guvernul României”, mai arată documentul.

ANRM a aprobat un preţ de referinţă pentru gazele naturale extrase din România, folosit la calculul redevenţe şi petroliere, în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi.

„ANRM, deşi potrivit Legii petrolului nr. 238/07.06.2004 are atribuţii în efectuarea de studii pe baza cărora fundamentează şi stabileşte preţul de referinţă al petrolului (ţiţei şi gaze naturale) în baza căruia se calculează redevenţa petrolieră, în perioada auditată, acest preţ a fost stabilit fără a avea la bază astfel de studii”, motivează Curtea de Conturi.

Unul dintre elementele care trebuiau avute în vedere de ANRM la calculul redevenţei petroliere este preţul de referinţă al diferitelor substanţe minerale combustibile, arată Curtea de Conturi.

Oficialii instituţiei spun că, deşi auditorii publici externi au solicitat în repetate rânduri determinarea preţului de referinţă lunar la gaze naturale în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANRM nr. 98/1998, reprezentanţii ANRM au refuzat în mod constant prezentarea acestor calcule, prezentând în final indicatorii (peste 4.000 de serii de date) care stau la baza determinării preţului de referinţă.

Hoția de la gaze

În urma auditului, Curtea de Conturi a constatat că, în condiţiile în care Guvernul României a stabilit majorarea preţului gazelor naturale din producţia internă începând cu 1 iulie 2013 de la 495 lei/mia de metri cubi, acesta ajungând la sfârşitul anului 2015 la 649,69 lei/mia de metri cubi, ANRM a continuat să menţină preţul de referinţă al gazelor naturale, în funcţie de care se calculează şi achită redevenţa petrolieră cuvenită bugetului de stat, la valoarea minimă de 495 lei/ mia de metri cubi.

„În aceste condiţii, au existat situaţii în care, titularii de acorduri petroliere au achitat şi în perioada 2014-2015 redevenţa petrolieră în baza preţului de referinţă al gazelor naturale stabilit la valoarea minimă de 495 lei/ 1.000 mc”, precizează raportul.

Redevențe versus importuri

Reprezentanţii Curţii de Conturi spun că modul în care ANRM a stabilit şi reglementat preţul de referinţă al gazelor naturale, luat în calculul redevenţei, „nu poate fi considerat în interesul statului român”, întrucât statul a încasat o redevenţa petrolieră calculată la un preţ situat la aproximativ 30% din preţul de import.

„Astfel, în mod ineficient pentru interesul statului român, în condiţiile în care, în perioada 2011 – 2014, preţul gazelor din import s-a situat între 379,29 dolari/1.000 mc (1.270,32 lei /1.000 mc) şi 442,21 dolari/1.000 mc (1.533,67 lei/1000 mc), titularii de acorduri petroliere pentru determinarea redevenţei au utilizat un preţ situat în aceeaşi perioadă între 495,7 lei/1000 mc şi 733,5 lei/1.000 mc, respectiv la preţuri de peste 3 ori mai mici decât cele de import”, se menţionează în raport.

Curtea de Conturi menţionează că “se poate aprecia că în anumite cazuri, cuantumul redevenţei datorate bugetului de stat depinde de anumite decizii ale managementului titularului de acord petrolier, respectiv compania, în vederea aplicării unei cote reduse de redevenţă, poate influenţa prin măsurile luate (oprirea sau stoparea producţiei la anumite zăcăminte la un anumit moment) nivelul cantităţilor de petrol extrase, fapt ce nu este în interesul statului român şi impune controale la faţa locului în vederea verificării conformităţii cantităţilor extrase cu datele transmise de titularii de acorduri petroliere”.

Producția nu a fost măsurată

Instituţia de audit arată că, în urma acţiunilor de control efectuate de compartimentele teritoriale ale ANRM, „au fost constatate cazuri în care producţia de ţiţei sau gaze naturale nu a fost măsurată în mod sistematic, conform prevederilor acordurilor petroliere, şi implicit cantitatea extrasă nu a fost posibil a fi stabilită în mod real”.

Deşi au fost constatate abateri la nivelul compartimentelor de inspecţie teritorială cu privire la modalitatea de măsurare a producţiei de ţiţei şi gaze extrase şi au fost aplicate sancţiuni – avertisment sau amendă sub 30.000 lei, „acestea nu au fost în măsură să asigure remedierea abaterilor constatate”.
Astfel, măsurile întreprinse nu au condus la stoparea şi remedierea abaterilor constatate, “cu influenţă directă în diminuarea cantităţilor de petrol înregistrate ca fiind extrase şi implicit în diminuarea nivelului redevenţelor cuvenite bugetului de stat”.

În perioada 2011-2015, producţia de ţiţei şi condensat a scăzut într-o proporţie relativ mică, cu 5,4% în 2015 (3,86 milioane tone) faţă de anul 2011 (4,08 milioane tone), cea mai mare cantitate de ţiţei şi condensat fiind extrasă de Petrom (99,4%).

În ceea ce priveşte producţia de gaze naturale, cantitatea de gaze naturale extrase a crescut anual, într-o proporţie nesemnificativă, respectiv cu 2,3% în 2015 (până la 11,4 miliarde metri cubi) faţă de anul 2011 (11,1 miliarde metri cubi). Petrom și Romgaz extrag cantități aproximativ egale de gaze naturale, fiecare producător realizând aproximativ jumătate din producția națională.

Majorarea redevențelor, o poveste amânată

Redevența este taxa pe care statul o încasează de la companiile care extrag resurse din subsolul României. Este plătită atât de către companiile care extrag cărbune, cât și de cele care scot petrol și gaze naturale și ar fi fost plătită și pentru aur sau argint.

Autoritățile nu au putut majora redevențele la petrol și gaze timp de zece ani, din 2004 până în 2014, deoarece exista o prevedere care interzice majorarea în legea de privatizare a Petrom. În 2013, Guvernul Ponta a impus taxele suplimentare în domeniul petrolier și a demarat negocierile cu Petrom în privința redevențelor, care urmau să fie înlocuite de un sistem de taxare compus din redevențe și un impozit pe profitul scos din extracție. Cabinetul Cioloș a venit cu același obiectiv. Deși a promis încă din primele zile de la preluarea mandatului de ministru al Finanțelor că va veni cu un proiect care să reglementeze redevențele din sectorul de petrol și gaze, Anca Dragu nu a prezentat public un nou proiect de lege privind redevețele.

În acest moment, redevențele la petrol și gaze sunt situate între 3,5% și 13,5% din valoarea producției, în funcție de mărimea zăcământului. De asemenea, în sectorul petrolier există o serie de taxe suplimentare, impuse de către Guvernul Ponta. Acestea sunt taxa pe extracție – în valoare de 0,5% și taxa pe liberalizarea prețului gazelor – în valoare de 60% din veniturile suplimentare. Tot în domeniul energetic se mai percepe o taxă de monopol, pentru companiile de utilități, dar și taxa pe stâlp – în valoare de 1% din valoarea activelor.

La momentul actual, statul colectează circa 1,5 miliarde de lei anual din redevențe.

Subevaluarea rezervelor la privatizarea Petrom

O comisie parlamentară constituită în anul 2007, care analiza privatizarea Petrom, recomanda naționalizarea companiei, după ce s-a constatat că zăcămintele de țiței și gaze au fost mult subevaluate în timpul procesului.
Mai exact, valoarea de piață a Petrom a fost puternic subevaluată la privatizare printr-o prognoză ridicolă a prețului țițeiului intern, stabilit de consultant la doar 22 de dolari barilul.