Redevențele la petrol și gaze, o poveste al cărei sfârșit se amână. Cum a pierdut România încă un an

Daniel Ionașcu / 14.12.2016
Redevențele la petrol și gaze, o poveste al cărei sfârșit se amână. Cum a pierdut România încă un an

Redevența este taxa pe care statul o încasează de la companiile care extrag resurse din subsolul României. Este plătită atât de către companiile care extrag cărbune, cât și de cele care scot petrol și gaze naturale și ar fi fost plătită și pentru aur sau argint.

Autoritățile nu au putut majora redevențele la petrol și gaze timp de zece ani, din 2004 până în 2014, deoarece exista o prevedere care interzice majorarea în legea de privatizare a Petrom.  În 2013, Guvernul Ponta a impus taxele suplimentare în domeniul petrolier și a demarat negocierile cu Petrom în privința redevențelor, care urmau să fie înlocuite de un sistem de taxare compus din redevențe și un impozit pe profitul scos din extracție. Cabinetul Cioloș a venit cu același obiectiv. Deși a promis încă din primele zile de la preluarea mandatului de ministru al Finanțelor că va veni cu un proiect care să reglementeze redevențele din sectorul de petrol și gaze, Anca Dragu a anunțat abia la finele lunii noiembrie că l-a terminat, dar că va fi lăsat noului Guvern și noului Parlament pentru a fi adoptat.

Cât sunt redevențele acum

În acest moment, redevențele la petrol și gaze sunt situate între 3,5% și 13,5% din valoarea producției, în funcție de mărimea zăcământului. De asemenea, în sectorul petrolier există o serie de taxe suplimentare, impuse de către Guvernul Ponta. Acestea sunt taxa pe extracție – în valoare de 0,5% și taxa pe liberalizarea prețului gazelor – în valoare de 60% din veniturile suplimentare. Tot în domeniul energetic se mai percepe o taxă de monopol, pentru companiile de utilități, dar și taxa pe stâlp – în valoare de 1% din valoarea activelor.

La momentul actual, statul colectează circa 1,5 miliarde de lei anual din redevențe.

Contractul ”beton” de la privatizarea Petrom

Autoritățile nu au putut majora redevențele timp de zece ani, din 2004 până în 2014, deoarece exista o prevedere care interzice majorarea în legea de privatizare a Petrom. Reamintim, Petrom a fost privatizată în anul 2004, când a fost cumpărată de către grupul austriac OMV. O comisie parlamentară constituită în anul 2007, care analiza privatizarea Petrom, recomanda naționalizarea companiei, după ce s-a constatat că zăcămintele de țiței și gaze au fost mult subevaluate în timpul procesului.
Mai exact, valoarea de piață a Petrom a fost puternic subevaluată la privatizare printr-o prognoză ridicolă a prețului țițeiului intern, stabilit de consultant la doar 22 de dolari barilul.

Autoritățile și-au dat seama de greșeala făcută prin subevaluarea rezervelor, dar nu au ajuns la naționalizare. Au dorit, însă, creșterea redevențelor pentru a majora veniturile la buget. Nu s-a putut deoarece nici acestea nu se putea modifica, deoarece OMV a strecurat o astfel de clauză de stabilitate timp de zece ani.

Taxe suplimentare, dar temporare

În 2013, Guvernul Ponta a impus taxele suplimentare în domeniul petrolier și a demarat negocierile cu Petrom în privința redevențelor. Nu a mai apucat să le majoreze, dar nici nu s-a grăbit. Potrivit proiectului de atunci, urma să se aplice un sistem care conținea atât redevențe, cât și un impozit de 35% pe profitul scos din extracția petrolului și gazelor naturale. Acesta din urmă trebuia să înlocuiască taxele suplimentare din domeniu și taxa pe stâlp.

Cabinetul Cioloș a venit cu același obiectiv, dar nici acesta nu s-a mișcat mai bine. „Pentru proiectul de lege privind redevenţele ne aflăm într-o fază avansată a elaborării. Dorim ca în primul trimestru al anului viitor să o punem în consultare publică suficient timp, mai mult de o lună, astfel încât (…) toată lumea să-şi formeze o părere, o opinie despre această lege şi am dori ca în 2017 să avem deja o lege funcţională şi să nu mai mergem pe aceste prelungiri“, anunţa Anca Dragu în data de 11 decembrie 2015, la dezbaterea privind bugetul pe anul 2016 din cadrul comisiilor reunite de Buget-Finanţe ale Parlamentului.

Dragu a ratat apoi toate termenele pe care tot oficialul de la Finanțe le anunța.

Amânare după amânare

Primul dintre aceste termene, luna aprilie, a trecut fără să se întâmple nimic. Guvernul Cioloș era la început și abia începea să descopere birocrația. ”Proiectul legii redevenţelor va fi făcut public în două săptămâni, acum se discută cu operatorii, urmează să fie finisat şi pus în dezbatere publică. Legea se va aplica din 2017, dar este o discuţie dacă se va aplica şi contractelor actuale de concesiune, pentru că acestea au clauză de stabilitate. Va fi un mix“, declara, în data de 20 aprilie, Gheorghe Duţu, președintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Așa a fost promis proiectul în luna mai. Nici acesta nu a fost respectat deoarece alegerile locale urmau în luna iunie. Iar după alegeri a urmat vacanța parlamentară. Legea redevenţelor va fi prezentată Parlamentului ca să fie dezbătută după vacanţa parlamentară, anunța ministrul Finanţelor, Anca Dragu, în data de 6 iulie, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor.
”Suntem pe ultima sută de metri şi la începutul sesiunii parlamentare va fi cu siguranţă în Parlament pentru a intra în dezbateri”, a spus Dragu.

Așa că noul termen promis de autorități a fost luna septembrie. Dar și acesta a trecut fără ca Ministerul Finanțelor să propună public vreun draft de lege. ”Ultima sută de metri” nu a fost atinsă decât la finele lunii noiembrie, când Dragu își făcea bilanțul oficial ca ministru.

Aceasta anunța în data de 17 noiembrie că proiectul a fost finalizat, dar că va fi lăsat noului Guvern și noului Parlament pentru a fi adoptat. ”Proiectul este finalizat la MFP. Am avut discuţii tehnice pe acest proiect, am colaborat şi cu experţii departamentului fiscal de la FMI. Acest an, 2016, este un an în care activitatea autorităţilor şi a Parlamentului a fost mai scurtă, ne-a lăsat mai puţin timp la dispoziţie pentru finalizarea acestui proiect, dar noul Guvern, noul Parlament vor putea prelua un proiect, din punctul nostru de vedere, finalizat”, a conchis Dragu.

Noul sistem de taxare ar include menținerea nivelului actual al taxării și acordarea unor deduceri fiscale pentru exploatările offshore, adică cele din Marea Neagră.

Nu știm, însă, cât sunt de mari acele deduceri și nici dacă nivelul actual înseamnă doar menținerea redevențelor la nivelul de acum, în vreme ce taxele suplimentare dispar.

Potrivit legislației actuale, taxa de 0,5% pe extracție și taxa de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor expiră la finele acestui an. De asemenea, potrivit Codului Fiscal, taxa pe stâlp nu se mai aplică din 2017.

Citește și...