Decizia ICCJ prin care stabilește că atenția pentru medicii de la stat este mită, folosită de procurori în acuzarea lui Burnei

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București folosesc decizia 19/2015 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care statuează faptul că un medic angajat într-o unitate spitalicească de stat este funcționar, iar astfel atențiile primite de acesta reprezintă mită.

Astfel procurorii își suplimentează argumentația în acuzarea lui Burnei și arată că ”donațiile” cerute și primite de medic sunt nelegale iar documentele întocmite de el cu părinții copiilor pe care i-a tratat și care au făcut donații sunt ”simulacre de contracte” care nu au valențe juridice, în realitate banii fiind găsiți în biroul doctorului.

Unde-i lege nu-i tocmeală

Conform articolului 34 alineatul 1 din Legea nr. 46/2003, legea drepturilor pacientului ”Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unității respective.”

Decizie definitivă: Medicul Burnei nu poate profesa în spitalele de stat

Medicul Burnei poate profesa în spitalele de stat. Decizia poate fi contestată

”Din analiza situației de fapt rezultă că inculpatul, profitând de situația mamei pacientului și solicitând banii anterior intervenției chirurgicale, îi creează acesteia o presiune. Aceasta cu atât mai mult cu cât în chiar alineatul 2 al aceluiași articol 34 sunt stabilite condițiile în care pacientul poate oferi donații din proprie inițiativă și după ce a beneficiat de servicii medicale: ”Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii.”, arată procurorii în referat.

În plus, notează magistrații de la PTB, conform deciziei 19/2015 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că “medicul (angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal)”, se deduce consecinţa juridică că medicul care are calitatea de funcţionar public (angajat al unei unităţi spitaliceşti din sistemul public de sănătate) nu poate primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile articolului 34 alineatul 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

”O concluzie contrară ar fi de natură, pe de o parte, să aducă atingere celor statuate prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 26/HP din data de 3 decembrie 2014, iar, pe de altă parte, să instituie o excepţie de la obligaţiile impuse prin lege oricărui funcţionar public, indiferent de semnificaţia/înţelesul noţiunii de «funcţionar public» din dreptul administrativ sau din dreptul penal, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 2/2014 a Curţii Constituţionale a României”, conchid procurorii.

Astfel, arată PTB, procedând în acest fel Burnei ”a solicitat cu titlu de mită suma de 1350 de euro, aceasta neconstituind donație…”pentru că ”a solicitat respectiva sumă de bani înainte de intervenție punând presiune pe o persoană aflată într-o stare de vulnerabilitate față de el”, ”inculpatul a fost cel care a avut inițiativa dării sumei de bani respective și nu pacientul”, ”nu s-a încheiat un contract de donație valabil între pacient și spital, ci doar un simulacru de contract”, ”banii nu au intrat în contabilitatea spitalului, ci doar opriți de inculpat” și pentru că ”a folosit banii respectiv în interes personal, respectiv pentru achiziționarea unor bilete de avion pentru o deplasare la o conferință în străinătate”.

Procurorii notează că în timpul perchezițiilor de la biroul medicului au fost ridicați 13.343 lei, 5015 euro și 750 de dolari.

Medicul bucureștean Gheorghe Burnei a fost ridicat sâmbătă dimineață de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru luare de mită și pentru pretinse experimente făcute pe pacienții săi. După ore de audieri medicul a fost reținut și prezentat unui judecător de drepturi și libertăți cu propunerea arestării preventive pentru 30 de zile. După deliberări instanța a stabilit să-l plaseze pe doctor în arest la domiciliu pentru aceeași perioadă și a respins astfel cererea procurorilor bucureșteni. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de către părțile din dosar, caz în care dosarul va ajunge la Curtea de Apel București.