Alegeri parlamentare 2016. Ce urmează după votul românilor

După închiderea urnelor la ora 21.00, Biroul Electoral Central este așteptat să anunțe în următoarele zile rezultatele finale ale alegerilor parlamentare 2016, cu tot cu procesul de redistribuire a mandatelor.

Potrivit articolului 63 din Constituție, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Cei 466 de deputați și senatori (un număr mai mic față de ultima legislatură când am avut 588 de parlamentari) vor depune jurământul de credință în plenul celor două Camere ale Parlamentului, vor alege structura de conducere (Biroul Permanent al fiecărei Camere) și comisiile de specialitate.

În paralel, au loc negocieri pentru formarea noului guvern care trebuie să primească votul de învestire din partea Parlamentului. Negocierile decurg în funcție de scorul obținut de partide, dacă niciunul dintre competitorii politici nu a obținut 50% plus unu din voturi pentru a forma singur Executivul.

Guvernul susţine că a luat şi va continua să ia toate măsurile necesare pentru combaterea PPA

Raport Departamentul de Stat: Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului…

Președintele cheamă partidele la consultări și, potrivit articolelor 85 și 103 din Constituție, desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru.

”Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, spune concret articolul 103.

Din momentul desemnării, candidatul pentru funcția de premier are la dispoziție 10 zile să își formeze echipa, să prezinte programul de guvernare și să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Candidații pentru posturile de miniștri trebuie să fie audiați în comisiile de specialitate ale noul Parlament. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret cu bile.

După votul de învestire, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României jurământul de credință.

Potrivit articolului 105 din Constituție, funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

Constituția mai spune că ”alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică”. Legea de organizare și funcționare a Guvernului 90/2001 precizează la articolul 2 că ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”.

În cazul în care Parlamentul nu acordă votul de încredere candidatului pentru postul de premier și echipei sale, procedura consultărilor și a desemnării unui nou candidat este reluată și, teoretic, poate duce la dizolvarea Parlamentului. ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, precizează articolul 89 din Constituție.