Legislativul care își încheie mandatul în decembrie este cel mai ineficient dintre toate parlamentele alese după prăbușirea regimului comunist, atât din punctul de vedere al calității procesului legislativ, cât și din perspectiva numeroaselor probleme de integritate ale unor aleși, însă, cu toate acestea, 48% dintre membrii celor două Camere candidează pentru un nou mandat, arată un studiu realizat de Institutul de Politici Publice.
La finalul legislaturii, dintre cei 588 de deputați și senatori au rămas 507, ceea ce înseamnă că 15 % dintre aleșii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulți din cauza problemelor cu legea, fiind condamnați definitiv/urmăriți penal.
Un record este dat de numărul de mandate incomplete în actualul legislativ- 89 de parlamentari (64 de deputați și 25 de senatori) au părăsit Parlamentul înainte de închiderea mandatului:
-probleme cu justiția: 13 parlamentari condamnați definitiv, 16 arestați sau anchetați de DNA, 6 declarați incompatibili
-aleși în alegerile locale din vara acestui an: 26 parlamentari
-aleși în alegerile pentru Parlamentul European: 4 parlamentari au devenit membri ai Parlamentului European în 2014;
-numiri în funcții la alte instituții: 12 membri ai Parlamentului și-au depus demisia fiind numiți în funcții în alte instituții, unii dintre ei fiind deferiți justiției ulterior ocupării acestor funcții;
-alte motive (deces, boală, retragere, etc.) – 34.
PSD și PNL au pierdut, în acest mandat, un număr egal de parlamentari (74) prin schimbarea grupului/demisie/încetare de drept a mandatului.
Migrația parlamentarilor a ajuns la un nivel fără precedent, iar structura politică a actualului Parlament a fost radical modificată față de rezultatul alegerilor din decembrie 2012. 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării acestei analize, afiliați grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleși în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleși, iar la Camera Deputaților – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleși pe listele PPDD migrând la alte partide. De altfel, grupul PPDD și cel al PDL (prin fuziunea cu PNL) s-au desființat, pe durata mandatului. „Campionii” migrației în mandatul 2012 – 2014: Deputatul Ion Șcheau (candidat din partea PPDD, devenit independent, apoi afiliat la grupul PSD, PDL/PNL, astăzi candidat din partea PNL), Deputata Diana Tușa (candidată din partea PNL, devenită independentă, afiliată apoi la grupul PDL care a fuzionat ulterior cu PNL, devenită din nou independentă și astăzi candidată pe listele PSD) și Senatorul Ciprian Rogojan (candidat din partea PDL, devenit independent, afiliat apoi UNPR, din nou independent, astăzi candidat din partea ALDE).
În ceea ce privește procesul legislativ, potrivit IPP au fost depuse în total 2.729 inițiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari și 870 (32%) – Guvernul. 50% dintre inițiativele legislative ale parlamentarilor – respinse (peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară) și doar 14% au devenit legi. Raportat la același interval, peste 80% dintre inițiativele Guvernului au fost adoptate.
De asemenea, potrivit sursei citate, 48% din actualii parlamentari candidează pentru un nou mandat, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE și 60% din cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an și care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE.
Din punct de vedere al activelor financiare, ultimele declarații de avere oficiale publicate de senatori și deputați arată pierderi totalizând aproape 35 de milioane de euro. Conform documentelor oficiale accesate pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, Deputatul Sebastian Ghiță a pierdut din conturi peste 30 de milioane de euro, în perioada acestui mandat.
Cei care au acumulat cele mai multe active financiare, din diferite motive, sunt:
la Camera Deputaților: Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro și Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar și Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat;
în Senat: Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro și Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro;
Cei care au pierdut cel mai mult din conturi, în mandatul 2012 – 2016, sunt:
la Camera Deputaților: Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro, Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro;
în Senat: Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.
Potrivit propriilor declarații de avere, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi în valoare totală de 47 milioane de euro, cele mai mari împrumuturi fiind acordate:
la Camera Deputaților, de către: Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro și Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro;
în Senatul României, de către: Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro și Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.
Prin comparație, soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 ori mai mic: aprox. 880.000 euro.
În privința bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus față de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziții de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputații: Vasile Iliuță (PNL) – 527.400 m2 teren agricol, Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol și Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol, dar și de către senatorii: Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2 luciu de apă și Victor Mocanu – 75.000 m2 teren agricol.