Cum s-au ascuns aleșii cu dosare în spatele imunității: De la marțea neagră la mirul care face ”minuni” doar de două ori și proteste

Parlamentari romani / Sursa foto: MEDIAFAX FOTO
Parlamentari romani / Sursa foto: MEDIAFAX FOTO

Legislatura 2012-2016 se încheie cam în aceeași notă în care s-a desfășurat atunci când a venit vorba despre parlamentarii suspectați de fapte penale. Deputatul PSD Eugen Bejinariu, fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu în Dosarul Microsoft, a fost salvat de urmărirea penală pentru că deputații au recurs la vechea tactică de a nu asigura cvorumul pentru votul programat luni, în plină campanie electorală în care Bejinariu candidează pentru un nou mandat de deputat, pe lista PSD.

Advertisment

Cererile DNA de ridicare a imunității fie pentru începerea urmăririi penale, fie pentru arestare sau reținere au curs pe bandă rulantă, cu precădere în a doua parte a legislaturii, când s-a ajuns, în premieră, la votul asupra imunității premierului în funcție.

Marțea Neagră a democrației

Debutul legislaturii a stat sub semnul numeroaselor tentative de amendare a codurilor penale, cuplate cu legea amnistiei și grațierii care viza salvarea corupților după ce nume grele ca fostul premier Adrian Năstase și Dan Voiculescu fuseseră deja condamnați.

Toate aceste încercări vor rămâne în arhivă cu titluatura de ”Marțea Neagră” a democrației. Într-o singură seară, două ședințe ale comisiei juridice s-au ținut în paralel, într-una oficială se discuta legea lobby-ului, iar în cea secretă legea amnistiei și modificarea codurilor penale care oferau o întărire a imunității parlamentare a deputaților și senatorilor. Scandalul declanșat în presă la acea dată a dus la stoparea demersului, însă majoritatea legilor au rămas în sertare.

Recent, deși respinsă în Parlament, legea amnistiei a fost repusă pe agenda campaniei electorale pentru alegerile generale din 11 decembrie de partidul lui Sebastian Ghiță (anchetat în mai multe dosare DNA pentru corupție) și Bogdan Diaconu. Într-un clip electoral, Partidul România Unită (partid desprins din PSD care îl susține pe Victor Ponta pentru postul de premier) spune că va ”impune” amnistia fiscală și penală, în condițiile în care spun ei 4 milioane de români ar avea dosare penale.

Cât durează până când o promisiune poate fi uitată

Punctul de cotitură al legislaturii a fost dat de alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, tema anti-corupție fiind și atunci prezentă în campania electorală, cu o forță proporțională cu tentativele nenumărate de modificare a legislației penale.

”Domnule Ponta, dvs. sunteți președinte PSD, eu sunt președintele ACL (Alianța Creștin-Liberală). Haideți să facem o treabă ca între bărbați. Mâine se se convocă Parlamentul, poimâine intrăm, scoatem legea grațierii și amnistiei din Senat, o picăm și dăm liber la toate reținerile și arestările”, Klaus Iohannis, candidat la președinție, 12 noiembrie 2014.

”Primul mesaj pe care trebuie să îl dăm este chiar mâine în Camera Deputațior. (…) Așa cum am spus săptămâna trecută în dezbaterea cu dl Iohannis mâine nu doar cei de la PSD, ci toți cei din coaliție vom vota pentru respingerea definitivă a legii amnistiei și grațierii și bineînțeles pentru încuviințarea cererilor justiției. E un prim mesaj că am înțeles ce ne-a transmis electoratul ieri. Și cred că este singura cale corectă dacă vrem să avem în continuare în România o politică europeană”, Victor Ponta, 17 noiembrie, a doua zi după înfrângerea sa în alegerile prezidențiale.

Nu a durat însă prea mult până când promisiunea a fost uitată undeva într-un registru al exercițiilor demagogice pre sau post-electorale. Pe termen lung, ceea ce a urmat a fost tocmai o infirmare a promisiunilor făcute de Victor Ponta, majoritatea procedând exact invers, și apelând chiar la încălcări ale Constituției pentru a încerca să-și salveze protejații.

La distanță de doar o zi de la promisiune, Senatul, care blocase cererile de urmărire penală a fostului ministru al Educației Ecaterina Andronescu și fostului secretar general al guvernului Șerban Mihăilescu (zis Miky Șpagă) în dosarul Microsoft, a decis să încuviințeze urmărirea penală a acestora. Legea amnistiei a fost respinsă.

Tot atunci, deputaţii au aprobat cererea procurorilor DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Ion Diniţă, acuzat de abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul în care șeful CJ Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, era arestat preventiv. De asemenea, deputații Ioan Adam și Mircea Roșca au rămas și ei fără imunitate în aceeași perioadă.

Mobilizare generală pe Elena Udrea

Cea mai mare mobilizare post-alegeri a fost însă în cazul Elenei Udrea, care avea să fie reținută și arestată pentru acuzații de corupție în dosarul Gala Bute. În februarie 2015, deputații au ajuns la un record aprobând, de-a lungul unei ședințe maraton, cele şase solicitări împotriva fostului ministru (trei pentru începerea urmăririi penale în două dosare şi alte trei pentru arestare preventivă).

Ea pledat pentru nevinovăție și în octombrie 2015, când DNA de cerut din nou urmărirea penală, reținerea și arestarea într-un alt dosar de luare de mită. De această dată, deputații au aprobat doar reținerea și urmărirea penală.

”Ce justiţie e asta care face arestări preventive fără niciun motiv, ce pericol sunt eu acum dacă din mai o instanţă m-a lăsat în libertate şi a constatat că nu sunt un pericol social (…) Ăsta-i circ, nu e justiţie. Imaginea Parlamentului nu din cauza unor dosare penale are de suferit, ci din modul în care se aplică justiţia şi din modul în care se trimit aceste cereri la Parlament, cu circul de rigoare care se face în jurul lor. Eu vreau să fiu reţinută şi vreau să port din nou cătuşe. Dacă e circ, să fie până la capăt”, declara Udrea, în plenul Camerei.

Pe 12 octombrie 2016, DNA a cerut din nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a fostului ministru al Turismului Elena Udrea în dosarul în care aceasta este acuzată de instigare la luare de mită, privind campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din anul 2009. Solicitarea procurorilor DNA a fost încuviințată de plenul Camerei Deputaților, iar Udrea s-a răzgândit și a anunțat că va candida ca independent pentru un nou mandat de deputat.

Advertisment

Victor Ponta, primul premier în funcție ajuns la vot

Pe 9 iunie 2015, premierul în funcție Victor Ponta a fost venit în fața deputaților pentru că procurorii DNA au cerut începerea urmăririi penale, tot în dosarul Turceni-Rovinari, însă, de data aceasta, pentru conflict de interese, fapte comise în exercițiul funcției care nu puteau fi anchetate decât cu încuviințarea Parlamentului.

Procurorii acuzau că în 2012 Victor Ponta l-a propus pe Dan Şova ministru, drept răsplată pentru colaborarea din trecut care a avut ca scop obținerea de avantaje materiale pentru Ponta. Solicitarea DNA a fost respinsă, însă Victor Ponta a fost trimis în judecată pentru alte fapte penale săvârșite ca avocat: fals în înscrisuri sub semnătura privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani.

Șova, mirul și încălcarea Constituției

Problemele sale penale erau legate de unul dintre apropiații săi, senatorul Dan Șova pentru care majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UNPR coordonată de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a ajuns să dispună încălcarea Constituției pentru a-l salva de la arestarea preventivă.

Momentul în care Dan Șova este dat cu mir de colega sa Ruxandra Jipa este una dintre imaginile care ar putea ilustra foarte bine filmul acestei legislaturi. Mirul a funcționat, ”minunea” avea să se producă: deși, așa cum este prevăzut în Constituție, jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți la vot s-au pronunțat pentru încuviințarea solicitării DNA, conducerea Senatului a declarat că cererea nu a întrunit numărul necesar de voturi, Tăriceanu invocând articole din statutul și regulamentul aleșilor care făceau trimitere la jumătate plus unu din numărul total al senatorilor (ulterior, regulamentul și statutul au fost modificate și puse în acord cu Constituția).

Minunea nu a ținut însă decât de două ori. La al treilea vot asupra unei noi cereri DNA în dosarul în care era acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură, Dan Șova a fost abandonat de colegii de partid. Pe 3 decembrie 2015, Șova părăsea clădirea Senatului plângând și fugind de ziariști, iar seara era reținut și dus la Înalta Curtea de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă.

Ioan Oltean, Sebastian Ghiţă, Titus Corlăţean, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chiţoiu, Mădălin Voicu, Florin Popescu, Paul Victor Dobre și Vlad Cosma au fost și ei pe lista aleșilor cu probleme, unii fiind salvați, alții, dimpotrivă, fiind lăsați să-și pledeze nevinovăția acolo unde toți cetățenii o fac-în sala de judecată. Alții au fost nevoiți să opteze pentru demisie: Viorel Hrebenciuc a demisionat în octombrie 2014, în pragul alegerilor prezidențiale, fiind acuzat de corupție în Dosarul retrocedării pădurilor.

Fostul ministru al Finanțelor în Cabinetul Ponta, senatorul Dragoș Vâlcov este unul dintre puținii care le-a cerut colegilor să-i ridice imunitatea parlamentară și a demisionat din Senat, în timp ce unul dintre cei care au scăpat de ancheta DNA a fost senatorul Titus Corlățean, acuzat de abuz în serviciu în Dosarul Diaspora (ancheta care viza blocarea votului în secțiile din străinătate, Titus Corlățean fiind ministru de externe în perioada alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014).

Protestele care l-au ”demis” pe Oprea

Un alt caz care a generat un întreg scandal și chiar a scos lumea în stradă este cel al lui Gabriel Oprea, acuzat de abuz în serviciu, dar și de omor din culpă în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină.

Pe 20 septembrie, Senatul a decis că fostul vicepremier și ministru de interne NU poate fi urmărit penal pentru omor din culpă, decizia fiind luată cu 73 de voturi “împotriva” solicitării DNA şi doar 45 voturi “pentru”, 6 voturi anulate.

Peste 3.000 de oameni au ieșit pe străzile din București și alte câteva sute în orașele din țară, în semn de protest față de decizia Senatului. Presiunea publică a dus în cele din urmă la demisia lui Gabriel Oprea din Senat.

În total, numărul deputaților și senatorilor cu probleme în justiție s-a ridicat la peste 80, dintre care unii au fost condamnați definitiv, primind închisoare cu executare- Miron Mitrea, Relu Fenechiu, George Becali, Sorin Roșca Stănescu, Antonie Solomon, iar alții pedepse cu suspendare-Liviu Dragnea (Dosarul Referendumului) și fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu. Numărul celor urmăriți penal este mult mai mare, inclusiv președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu fiind trimis recent în judecată pentru mărturie mincinoasă, în dosarul Pădurea Snagov și Ferma Băneasa.

Lista completă a actualilor deputați și senatori care au probleme cu justiția (sunt urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați) poate fi consultată pe site-ul organizației Inițiativa România. Unii dintre politicienii cu probleme în justiție figurează pe listele pentru alegerile parlamentare și s-ar putea regăsi în viitorul Legislativ.

VEZI COMENTARII