Pe data de 1 ianuarie, creștinii celebrează, pe lângă prima zi a Noului An, una dintre cele mai mari sărbători ale ortodocșilor, pe Sfântul Vasile cel Mare. Tot în prima zi a Noului an, copiii merg cu Sorcova la rude și apropiați. Ce obiceiuri respectă, cu sfințenie, românii.
În prima zi a Noului An, românii se bucură de mese îmbelșugate alături de cei dragi, urându-și cele mai frumoase mesaje, de prosperitate și bunăstare pentru următoarele 12 luni.
Una dintre cele mai apreciate și îndrăgite superstiții de 1 ianuarie este mersul cu Sorcova. De Anul Nou, cei mici umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la rude, familie, prieteni și cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi bogăție. Sunt recompensați cu bani și dulciuri.
Varianta scurtă
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul si la multi ani!
Varianta lungă
Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
In mijlocul verii.
Ca vita de vie,
La Sfânta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși,
Copii sănătoși.
Câte cuie sunt pe casă,
Atâția galbeni pe masă.
La anul si la multi ani!
Sa traiti sa ne dati bani!
De asemenea, de Sfântul Vasile, în unele zone ale țării, există obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, ornată cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită “Colindul cu Vasilica”.
O altă tradiție este cea a Descântării Anului. Feciorii le pețesc pe fetele din sat, cu un cântec: “Slobozim câşlegiile, să mărităm fetele, umblaţi feciori, să fie peţitori”.
Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei.