90 de persoane și firme, trimise în judecată de DNA într-un dosar ce vizează decontarea fictivă a unor servicii medicale la domiciliu

90 de persoane și firme au fost trimise în judecată de DNA într-un dosar care vizează decontarea fictivă a unor servicii medicale la domiciliu. Prejudiciul cauzat se ridică, potrivit estimărilor procurorilor, la aproximativ 4,5 milioane de euro.

Bugetul de sănătate a fost prejudiciat cu aproximativ 4,5 milioane de euro, arată procurorii DNA care au trimis în judecată 59 de persoane, între care persoane din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a municipiului București și funcționari din aceste instituții, și 31 de firme într-un dosar ce vizează decontarea fictivă a unor servicii medicale la domiciliu.

Potrivit procurorilor, “un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu aflate în conivență infracțională cu funcționari ai C.N.A.S și ai C.A.S.M.B. au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă” pe spatele contribuabililor.

Într-un comunicat al DNA se arată că inclupații obțineau datele personale ale unor pacienți după care le foloseau cardurile de sănătate pentru a deconta servicii medicale fictive.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

“Modalitatea de operare fiind următoarea: obținerea de C.N.P.-uri și de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiții nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.),” se arată în comunicatul DNA.

Banii rezultați din decontarea serviciilor fictive ajungeau la administratorii firmelor și erau cheltuite în scopuri personale. DNA spune că toată afacerea s-a derulat sub protecția funcționarilor din sănătate.

“Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal și pentru plata membrilor grupului infracțional. Protecția grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituții care, deși erau la curent cu activitățile nelegale, refuzau să facă verificări și ca urmare să dispună sancțiuni,” se mai arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

Mai mult, spun oamenii legii, funcționarii și furnizorii erau amenințați pentru a nu raporta fraudele.

“Un aspect particular al prezentei grupări infracționale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcționarilor publici și al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea C.A.S.M.B. și C.N.A.S., care a profitat de faptul că ei fac legile și tot ei le și aplică, că pot elimina de pe piață orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcționar public care nu se supune orbește scopurilor grupării,” se mai arată în comunicatul DNA.

Gruparea a fost sprijinită chiar de către șeful CASMB și CNAS.

“În același context, în anul 2014, a fost constituit în cadrul C.A.S.M.B un grup infracțional organizat format inițial din inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana, la care au aderat ulterior si persoane din conducerea C.A.S.M.B, președintele-director general Bara Lucian-Vasile, Munteanu Ovidiu, Geambașu Ion-Răzvan, Mihăescu Ion-Ovidiu, iar începând din 2016, și reprezentanții unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală. Din luna martie 2017, gruparea infracțională a fost sprijinită și de președintele C.N.A.S., Burcea Marian.,” mai spun procurorii.

Șefii chiar au refuzat să își exercite atribuțiile de control și nu au aplicat legislația.

“În perioada octombrie 2015 – iulie 2017, inculpații Bara Lucian-Vasile, președinte-director general al C.A.S.M.B., Munteanu Ovidiu, manager al Direcției Relații Contractuale, Mihăescu Ion-Ovidiu, manager al Direcției Control și Geambașu Ion-Răzvan, manager al Direcției Medic Șef, au refuzat să își îndeplinească obligația legală de a verifica dacă serviciile medicale decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, au și fost prestate efectiv, deși aceștia aveau cunoștință de existența unor grupări infracționale specializate în fraudarea F.N.U.A.S.S. În același context, în perioada iunie – august 2017, inculpatul Ciobanu Nicolae-Sergiu l-a determinat pe inculpatul Burcea Marian ca, în calitate de președinte al C.N.A.S., să își folosească influența și autoritatea, în scopul obținerii de către instigator a unui folos necuvenit, constând în informații confidențiale deținute de C.N.A.S., referitoare la o societate comercială și la reprezentantul legal al acesteia. În aceeași perioadă, inculpatul Ciobanu Nicolae-Sergiu a pretins de la reprezentantul acelei societăți comerciale (martor în cauză) sumele de 2.000 euro, 18.800 lei, din care, în data de 14.06.2017, a primit suma de 2.000 euro, în schimbul influenței exercitate asupra președintelui C.N.A.S., Burcea Marian, precum și asupra unui consilier. Concret, inculpatul a promis că va interveni pentru protejarea intereselor societății administrată de martor în relația cu C.N.A.S..  În perioada ianuarie 2016 – august 2017, inculpatul Geambașu Ion-Răzvan, în calitatea menționată mai sus, a pretins și a primit suma totală de 40.750 lei, prin 18 operațiuni de transfer bancar, din contul inculpatei Geambașu Irina-Adelina, în contul său personal, pentru a determina funcționarii publici din cadrul unităților spitalicești din București să încheie sau să deruleze relații comerciale în condiții avantajoase cu o anumită societate comercială ce asigura servicii de informatice,” se mai arată în rechizitoriu.

Grupul infracțional organizat acționa pe șase planuri, au arătat anchetele procurorilor.

“În contextul amintit, în perioada august 2014 – august 2017, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu au constituit pe verticală și în relații de subordonare cu gruparea funcționarilor din C.A.S.M.B., celule infracționale sau subgrupări infracționale, cu colaborare între ele, pe orizontală, în scopul deservirii scopului infracțional comun, astfel încât atât nucleul grupului infracțional, cât și subgrupările subordonate au acționat în scopul fraudării FNUASS, pe 6 planuri: 1.constituirea nelegală a dosarelor medicale ale unor asigurați și depunerea acestora la C.A.S.M.B.  2. aprobarea frauduloasă, de către C.A.S.M.B., a îngrijirilor medicale la domiciliu, decontate din FNUASS  3.întocmirea în fals a raportărilor lunare de servicii medicale necesare decontărilor lunare de plăți  4. coruperea funcționarilor cu atribuții în întocmirea documentației și aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu  5. evitarea depistării fraudelor comise în dauna C.A.S.M.B.  6. prioritizarea la plată a solicitărilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, în mod legitim, ar fi avut dreptul să beneficieze de acest tip de servicii medicale,” se mai arată în comunicatul procurorilor.

Prin rechizitoriu, s-a reținut un prejudiciu în dauna Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) gestionat de C.A.S.M.B. în valoare de 20.040.591 lei, rezultat din săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, în formă continuată și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
C.A.S.M.B s-a constituit parte civilă în cauză..

În cauză s-a dispus instituirea unor măsuri asiguratorii față de inculpați.