Deputatul Adrian Dohotaru, care a demisionat recent din USR, formaţiune pe listele căriea a fost ales, a fost singurul care a votat “împotrivă” pe proiectul de lege privind achiziţia rachetelor de tip Patriot. Dohotaru susţine că graba nu este justificată, iar contractul nu respectă legislaţia.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind achiziţia sistemului de rachete Patriot, cu 279 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere. Deputatul Adrian Dohotaru, ales pe listele USR Cluj, a fost singurul care a votat “împotrivă”.
Într-o postare pe contul său de pe reţeaua de socializare Facebook, deputatul susţine că motivele sale ţin şi de convingerile pacifiste pe care le are dar şi de “Realpolitik” (politică bazată pe factori practici şi materiali, nu teoretici sau etici – n.red.).
Dohotaru susţine că România şi-a asumat faţă de NATO obligaţia de a investi 2% din PIB, “ciudat din partea unui stat care are al doilea cel mai mare nivel de sărăcie din Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu aproape 40% din populație care e săracă sau în risc de excluziune socială”.
“În același timp, avem domenii precum Sănătatea, Educația, Cultura subfinanțate și acorduri politice transpartinice care sunt încălcate. În cazul Educației, avem art. 8 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 care prevede acordarea a minim 6% din PIB pentru educație, ceea ce nu s-a întâmplat în niciun an până acum. Apărarea este un domeniu important, dar nu e mai relevant decât Sănătatea, de exemplu, care e subfinanțată cronic și din cauza căreia avem cea mai înaltă mortalitate infantilă din Uniunea Europeană”, a notat Dohotaru.
Deputatul clujean a mai precizat că legislaţia privind offset-ul nu este respectată de contractul între România şi SUA, în condiţiile în care aceasta “presupune întoarcerea unui procent semnificativ din valoarea achiziției în economia românească sub formă de exporturi, investiții, transfer de tehnologie, contracte de mentenanță, etc”, iar legea adoptată marţi semnifică faptul că “România a ratat oportunitatea de a crea mii de locuri de muncă nu doar în industria apărării, ci și în cea civilă, în industrii cu tehnologii avansate care să rețină în țară specialiști de înaltă calificare”.
De asemenea, potrivit lui Dohotaru, alte ţări, precum Polonia, au negociat un offset mai bun cu firma Rayteon, cea care realizează sistemele Patriot.
“Graba cu care se solicita cheltuirea in avans a sumei de 750 milioane de dolari dintr-un total de 4 miliarde de dolari, pentru care suma nu s-a prevazut conform Constituției României sursa fondurilor bugetare, nu este justificată. În lipsa unei analize financiare a evoluției PIB-ului, a bugetului si a capacităților de creditare si finanțare a bugetului această cheltuiala este hazardată”, a mai scris deputatul.
Dohotaru mai susţine că în România consimţământul este “prefabricat”.
“La vot, în aplauzele puterii și ale opoziției, deputatul Eugen Tomac a declarat că: „nu discutăm, nu negociem chestiuni ce țin de securitatea României, de aceea mă bucur că există unanimitate”. România face eforturi uriașe pentru a combate corupția, în special corupția din sectorul public. Dar pentru acest lucru nu e suficientă o politică penală, e nevoie și de creșterea transparenței, de dezbatere și informare. În cazul de față, procedura contractării nu este transparentă, în sensul în care nu s-au solicitat oferte de la mai multe firme pentru a achiziționa cel mai bun echipament. Cum e posibil ca astfel de contracte să treacă sub radarul opiniei publice și în consensul general al partidelor politice?”, a notat Dohotaru.
Deputatul a conchis susţinând că poziţionarea sa nu este “anti-NATO/anti-UE” sau “pro-Rusia” ci este pentru “mai multă transparență și deliberare, pentru a decide argumentat și în cunoștință de cauză interesele țării”.
Primul sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), în valoare de 910,10 milioane de dolari, inclusiv TVA, din valoarea totală estimată de circa 4,64 miliarde de dolari, va fi cumpărat anul acesta. Achiziţia se face fără o dezbatere publică şi fără analiza unor alte oferte, sub angajamentul României de a aloca 2% din PIB către angajamentul cu NATO.
sursa foto: Adrian Dohotaru / Facebook