Toggle Menu
  1. Home/
  2. Actual/

Rachetele Patriot: totul despre investiţia de 3,9 miliarde dolari a României în “securitatea naţională şi regională” – UPDATE

După votul decisiv de marţi din Camera Deputaţilor pentru achiziţia rachetelor de tip Patriot, şi promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis, România va atribui Guvernului Statelor Unite ale Americii contractele de stat tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS pentru achiziţionarea, începând cu anul 2017, a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din care patru sisteme destinate înzestrării Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei sisteme destinate înzestrării Statului Major al Forţelor Terestre.

UPDATE 13.00: Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind achiziția sistemului de rachete Patriot. Legea a fost adoptată cu 279 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi o abţinere de plenul Camerei Deputaţilor.

Legea urmează să fie transmisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

UPDATE 10.55: Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor a dat raport de admitere proiectului de lege privind achiziţia sistemului de rachete Patriot. Raportul a fost adoptat în unanimitate.

Ministrul Apărării Mihai Fifor a declarat că îşi doreşte ca până pe 1 decembrie să se poată semna cu guvernul SUA scrisoarea de acceptare, care constituie şi contractul propriu-zis pentru primul sistem. Potrivit lui Fifor, plata ar urma să se facă în următoarele două săptămâni după semnare.



Primul sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), în valoare de 910,10 milioane de dolari, inclusiv TVA, din valoarea totală estimată de circa 4,64 miliarde de dolari, va fi cumpărat anul acesta. Achiziţia se face fără o dezbatere publică şi fără analiza unor alte oferte, sub angajamentul României de a aloca 2% din PIB către angajamentul cu NATO.

Întrevederea premierului Mihai Tudose cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Cum motivează Guvernul nevoia dotării României cu rachete Patriot: “O necesitate esenţială”

Guvernul României a adoptat, la începutul lunii noiembrie, legea pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

În expunerea de motive a proiectului de lege se arăta că la  nivel global, mediul de securitate se află într-o continuă transformare, iar la nivel regional şi subregional, mediul de securitate se află într-o nouă fază de reconfigurare.

“Dinamica actuală de securitate poate afecta atât direct, cât şi indirect starea de securitate a României şi siguranţa cetăţenilor săi. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică, relaţia transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerenţă şi consistenţă acţiunilor NATO. Soliditatea relaţiei transatlantice depinde de menţinerea angajamentului SUA în Europa, precum şi de modul în care aliaţii şi partenerii europeni vor aloca resurse pentru dezvoltarea propriilor capacităţi de apărare. […] Importanţa sistemelor de apărare aeriană cu baza la sol a crescut în ultima perioadă, atât pentru protecţia trupelor, obiectivelor şi populaţiei, împotriva loviturilor aeriene executate cu diferite mijloace (rachete balistice, rachete de croazieră, aeronave, rachete aer-sol cu diferite destinaţii), cât şi pentru combaterea unor elemente teroriste care pot avea acces la tehnologii militare şi pot lansa vectori echipaţi cu arme de distrugere în masă. Ca mijloace de reacţie rapidă se folosesc, complementar faţă de avioanele de interceptare, sistemele de apărare aeriană cu baza la sol cu diferite raze de acţiune”, se arată în documentul Guvernului.

Fără a da explicaţii suplimentare, Guvernul susţine în aceeaşi expunere de motive că “cele mai eficiente şi mai bune sisteme de apărare aeriană cu baza la sol sunt sistemele cu raza lungă de acţiune (HSAM)”. Mai mult, potrivit Guvernului, prezenţa acestui tip de sistem în România este esenţială:

“În acest context, înzestrarea forţelor armate române cu sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), moderne, interoperabile cu sistemele de rachete sol-aer, cu sistemele de comandă, control, comunicaţii, şi cu platformele multirol din dotarea proprie şi a altor state membre NATO, adaptate misiunilor actuale, constituie o necesitate esenţială, o cerinţă strategică care trebuie satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. Prin înzestrarea cu sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, se asigură capabilitatea necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung, luându-se în considerare durata de viaţă a acestor sisteme, de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită prin modernizări hardware şi software succesive, datorită caracterului de sistem deschis specific echipamentelor de ultimă generaţie”.

De altfel, în motivare se arată că hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. S-147/30.10.2007 a stabilit că programul „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” este de importanţă strategică.

Ce sunt rachetele Patriot şi cum funcţionează

Sistemul defensiv Patriot are trei componente, plus rachetele propriu-zise. Astfel, un radar monitorizează spaţiul aerian şi detectează ameninţările, ajutând la stabilirea cu exactitate a tipului de obiect detectat – rachetă, avion, dronă. Sistemul patriot are o staţie de control, unde operatorii comunică cu forţele aliate, monitorizează ameninţările şi prioritizează ţintele. Sistemul din staţie poate să funcţioneze şi autonom. Lansatorul de rachete din sistemul Patriot ţinteşte şi lansează rachetele pregătite, procesul fiind mai scurt de 9 secunde.

Rachetele sunt urmărite de radar, iar acestea îşi ating ţinta cu ajutorul senzorilor şi a setărilor din calculatorul aflat în staţia de control. Proiectilul PAC-3 distruge ţintele lovindu-se de ele, fiecare lansator fiind fiind capabil să stocheze 16 astfel de rachete. Viteza la care acestea zboară spre ţintă este Mach5+ (adică de peste cinci ori viteza sunetului – n.red.).

În generaţiile anteiorare, sistemele Patriot aveau şi proiectile GEM+ cu capabilităţi extinse de ghidare, care distrugeau ţinta printr-o explozie a focosului în apropierea acesteia.

Controverse privind sistemele Patriot

Rachetele Patriot sunt folosite de peste 20 de ani, fiind utilizate în premieră în conflictul din Golf, în 1991. Atunci a fost vorba de o generaţie mai veche, ce folosea rachete cu focos, iar eficienţa lor a fost intens dezbătută.

Dacă Pentagonul susţinea că 80% dintre rachetele Scud (de provenienţă sovietică) lansate de Irak împotriva Arabiei Saudite au fost oprite de rachetele Patriot, cifrele ulterioare indicau o eficienţă de sub 25%, conform revistei Air&Space, publicaţie editată de Muzeul de Aeronautică şi tehnologie Aerospaţială din cadrul Institutului Smithsonian.

Diferenţe între procentele de eficienţă privind rachetele Patriot au apărut şi în timpul războiului din Irak, în urmă cu 14 ani, iar în 2003, trei piloţi – unul american şi doi britanici – au murit după ce aeronavele lor au fost lovite de rachetele Patriot. Incidentele au avut loc din cauza unor erori de programare.

Cine are de câştigat din vânzare rachetelor şi în ce ţări au ajuns

Sistemul Patriot este consturit de contractorul american de sisteme de apărare Raytheon, numele său venind de la una dintre componente (“Phased array Tracking Radar to Intercept on Target”). Corporaţia din SUA a înregistrat, în 2015, un profit de peste 23 de miliarde de dolari, fiind al treilea cel mai important contractor din SUA în privinţa sistemelor de apărare.

Americanii folosesc rachetele Patriot ca principale în trei sisteme de apărare, estimându-se că vor funcţiona în acest fel până cel puţin în anul 2040.

Sisteme Patriot fabricate de SUA au fost vândute, până acum, în ţări precum China, Germania, Grecia, Israel, Japonia, Kuweit, Olanda, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Spania.

Astfel de sisteme se află şi în Coreea de Sud, Polonia şi Turcia.

Bogdan Buburuz