Cu sabia deasupra capului: 4.300 de locuințe din Bucureşti, în pericol major de prăbușire, la un cutremur mare

În București, peste 4.300 de locuințe sunt în pericol major de prăbușire, în cazul unui cutremur mare, iar 6.129 de oameni locuiesc în clădiri încadrate în clasa 1 de risc seismic. Dintre clădirile expertizate, 173 prezintă pericol public, conform listei disponibile pe site-ul Primăriei.

Make Better, un start-up în dezvoltare regională a inițiat în 2015, în urma incendiului de la Colectiv, un proiect de conștientizare a riscului seismic din Capitală. În cadrul acestui proiect, au fost identificați, în urma colectării datelor din luna iulie a acestui an, locuitorii din aproximativ 50% dintre clădirile cu bulină roșie. Rezultatele preliminare au fost prezentate joi, în cadrul unei dezbateri publice, care a avut ca scop găsirea de soluții la problema pericolului la care sunt expuși bucureștenii în cazul unui cutremur major.

În prezent, conform datelor citate de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, peste 6.100 de persoane locuiesc în clădiri clasa I de risc seismic. Situația nu se anunță prea bună nici în viitor, în contextul în care, spune el, la ritmul actual de consolidare a acestor imobile, abia peste 175 de ani orașul va fi relativ sigur.

“Primăria Bucureștiului e preocupată să organizeze paranghelii și sesiuni foto pentru doamna Primar. Asta nu ne păzește de următorul cutremur mare despre care putem spune cu siguranță un singur lucru: va veni în timpul vieții noastre. 6129 este numărul oamenilor identificați care locuiesc în clădiri clasa I de risc seismic, în București. În realitate, sunt de cel puțin două ori mai mulți. Predicțiile științifice spun că fiecare dintre ei are un risc major să fie ucis de următorul cutremur din București și peste 16 000 dintre noi vom suferi răni grave. Ce fac autoritățile, în special Primăria București, pentru a preveni un dezastru imens și deja anunțat? Foarte puțin. În ritmul actual de consolidare a clădirilor, va dura 175 de ani până ce vom trăi într-un oraș relativ sigur”, a declarat Vlad Voiculescu, pe pagina lui de Facebook.

Bilanţul victimelor cutremurului urmat de tsunami din Sulawesi creşte la 832 de morţi

Cutremur cu magnitudinea 3,8 în judeţul Buzău

Datele preliminare obținute în urma proiectului ALERT dedicat conștientizării riscului seismic în București, prezentate de Bogdan Suditu, conferențiar doctor la Facultatea de Geografie din cadrul Universității București, 5.435 de clădiri de apartamente din Capitală prezintă risc seismic, dintre acestea 4.312 prezentând un pericol major, fiind încadrate în clasa 1 a riscului la cutremur. Dintre acestea, 3.607 sunt locuite. Totodată, 878 de apartamente situate în clădiri cu risc seismic sunt închriate, în timp ce 1.085 sunt libere.

Confom evaluărilor din teren ale Observatorului Român pentru Sănătate, în cazul unui cutremur major, și infrastructura medicală și personalul medical ar putea fi afectate, diminunându-se capacitatea acestora de răspuns. Totodată, trebuie să fie organizate spitale mobile, să se asigure necesarul de sânge în condiții de siguranță, să se suplimenteze capacitatea și capabilitatea unităților sanitare, să se asigure capacitatea de transport a victimelor, îngrijire și adăpost în funcție de nevoile specifice fiecărui grup, dar și gestionarea unui număr mare de morți, precum și asistență medicală de recuperare și reabilitare pe termen lung.

Viceprimarul Capitalei, Tomnița Florescu, a declarat, în cadrul dezbaterii, că pentru Municipalitate consolidarea clădirilor cu risc seismic este una dintre priorități, Primăria alocând în 2017, din bugetul local, 20 de milioane de lei pentru această activitate și consolidând, în acest an, 10 imobile. Aceasta a mai adăugat că Municipalitatea, care lucrează împreună cu o echipă de specialiști japonezi pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, va consolida anul viitor 50 de clădiri cu risc seismic ridicat.

Pe de altă parte, însă, Make Better consideră că trebuie să se aloce mai multe fonduri din bugetul Municipalității pentru înlăturarea pericolului pe care îl reprezintă clădirile încadrate în clasa 1 de risc seismic.

ALERT este un proiect dedicat conștientizării riscului seismic în București, fiind o inițiativă civică, 100% apolitică, realizată de Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală ‐ CRIDL având ca parteneri de conținut MKBT: Make Better și Observatorul Român de Sănătate. Această platformă online culege informații de la cetățeni și voluntari cu privire la clădirile aflate în risc seismic din București, în special numărul și nevoile persoanelor care locuiesc în acestea. Efortul e canalizat spre trei direcții principale: dezvoltarea platformei online care să poată colecta, stoca și publica date despre riscul seismic, campanie de mobilizare de voluntari și cetățeni pentru popularea cu informații a acestei platforme și elaborarea unor studii tematice (urbanism, vulnerabilitate, sănătate publică) pentru fundamentarea unui document tip luare de poziție pentru a atrage atenția asupra gravității problemei; document cu recomandare de politică publică și program de consolidare seismică transmis instituțiilor cu responsabilități în domeniu.

173 de clădiri, pericol public în caz de cutremur

Primăria Municipiului București a publicat, luni, lista clădirilor expertizate tehnic din punctul de vedere al riscului seismic, conform căreia 173 de imobile din Capitală sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în timp ce 171 clădiri au fost expertizate în clasa I de risc seismic, ambele categorii de imobile având risc ridicat de prăbușire.

Conform aceleiași surse, 344 de imobile bucureștene se încadrează în clasa a II-a de risc seismic, pentru că pot suferi degradări structurale majore, dar pierderea stabilităţii este puţin probabilă. Alte 97 sunt încadrate în clasa a III-a, astfel că la o mișcare telurică foarte puternică pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar degradările nestructurale pot fi importante.

Municipalitatea a mai expertizat tehnic 7 clădiri în clasa a IV-a de risc seismic. Alte 1.574 de imobile sunt expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic în categorii de urgență neîncadrate în clasa de risc seismic corespunzătoare, în timp ce 144 sunt neîncadrate în categorii de urgență sau clase de risc seismic corespunzătoare.

Pe de altă parte, conform informațiilor disponibile pe site-ul Primăriei Capitalei, până în prezent s-au consolidat 82 de imobile.

Primăria Municipiului București a acordat la începutul acestui an 19 milioane de lei pentru consolidarea a 33 de clădiri cu risc seismic din cinci sectoare ale Capitalei. Valoarea totală a lucrărilor de consolidare a celor 33 de imobile se ridică la 265 de milioane de lei, din care mai sunt de plată 256 milioane lei. Prevederile din bugetul Municipalității pe 2017 includ suma de 19,4 milioane lei, bani care vor proveni în proporție de circa 54% de la bugetul local, iar restul prin transfer de la bugetul de stat. Cele mai multe imobile incluse pe lista consolidărilor din acest an se află în Sectorul 1, alte opt sunt localizate în Sectorului 2, în timp ce în sectoarele 3 și 5 se găsesc câte șapte imobile propuse pentru reabilitare în acest an.

Cât de eficient ar putea acționa salvatorii

Începerea lucrărilor de consolidare suferă amânări de ani buni, din cauza refuzului proprietarilor de a-și da acceptul pentru începerea lucrărilor, în condițiile în care aceștia trebuie să suporte costurile.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a solicitat la preluarea mandatului adoptarea unei legi care să permită evacuarea locatarilor din clădirile cu risc seismic, pe considerentul că aceste lucrări sunt de utilitate publică.

Costurile consolidărilor ar fi urmat să fie suportate de primărie, urmând ca banii să fie returnați de proprietari în tranșe egale, fără dobândă, pe o durată de 25 de ani.

Propunerea a rămas însă, pentru moment, doar la stadiul de proiect.

O simulare computerizată realizată de Direcția de Sănătate Publică București, în 2014, arăta că, în cazul unui cutremur de 8 grade, peste 7.000 de persoane ar putea fi ucise în București.

Un exercițiu național care să verifice capacitatea autorităților de a interveni în cazul unui seism de mari proporții a avut loc la sfârșitul anului trecut, simularea SEISM 2016 arătând că salvatorii ar avea de întâmpinat multe dificultăți logistice în cazul intervențiilor.

În cazul unui seism de proporții, cartierul general pentru echipele de salvare va fi unitatea Inspectoratului de Urgență de la Ciolpani. Aici ar trebui să fie transferați peste 6.000 de salvatori, pentru a fi trimiși în zonele în care se așteaptă cele mai numeroase victime – București și Ilfov. În condițiile actuale, însă, cei peste 6.000 de salvatori ar avea la dispoziție 980 de paturi pliante și 917 saci de dormit. Aceștia ar urma să stea în 315 corturi care nu dispun de încălzire. De asemenea, posibilitatea preparării hranei pentru salvatori lipsește în 90% din cazuri, a arătat exercițiul.

O altă deficiență constatată în cadrul exercițiului a fost că schimbul de informații între instituții și spitale s-au făcut prin telefon, fax sau e-mail, mijloace de comunicare pentru care există posibilitatea foarte mare de a deveni nefuncționale în caz de cutremur major.

O altă problemă constatată a fost lipsa unei baze de date comune ale salvatorilor și medicilor, pentru ca acțiunile de salvare să poată fi coordonate.

Chiar și în sediul ISU Ciolpani, comunicarea a fost deficitară între departamentele din aceeași clădire, factorii de decizie fiind plasați în încăperi diferite.

La nivel național, în cazul unui cutremur de mari proporții, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență se poate baza pe 27.000 de ofiţeri şi subofiţeri.

Departamentul specializat în misiuni de căutare și salvare urbană numără 50 de ofițeri și subofițeri, care ar fi primul activat în București, în cazul unui cutremur de mari proporții.

Scenariul cel mai sumbru al IGSU. Care sunt zonele cele mai afectate și cum s-ar desfășura operațiunile de salvare în caz de cutremur

Cea mai mare temere a autorităților în cazul unui dezastru major care ar putea lovi România este producerea unui cutremur cu magnitudine mare. O demonstrează si raportul de țară realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care are ca scop identificarea zonelor cu cele mai probleme, creșterea eficienței serviciilor în cazul situațiilor de urgență, îmbunătățirea măsurilor de prevenție dar și pentru ca țara noastră să poată utiliza fonduri europene, inclusiv pentru dotarea salvatorilor.

Scenariul unui cutremur major în zona Vrancea presupune un seism cu magnitudinea de 8,1 pe scara Richter, la o adâncime de 90 de km. Raportul arată că, în acest caz, ar fi afectat mai bine de jumătate din teritorului țării și conține inclusiv ilustrații care arată zonele unde ar avea cel mai mare impact. Impactul asupra omului ar fi foarte mare în București, Brașov, Buzău, Galați, Vrancea sau Sibiu, însă întreaga parte de est, unele zone din centru, părțile de sud și de sud-vest ale României sunt expuse la un nivel ridicat de risc seismic.

Salvatorii sunt şi ei în pericol

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă se plânge că este afectat de subfinanţarea din ultimii şase ani şi se confruntă cu lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore, cum ar fi cutremurele.

De altfel, în documentul privind strategia 2016-2025 se specifică faptul că în patrimoniul IGSU există nu mai puţin de 32 de clădiri încadrate în categoria construcţiilor cu risc seismic ridicat.

Bucureştiul, cea mai expusă capitală din sud-estul Europei

România are printre cele mai severe condiţii seismice din Europa, în ultimul secol având loc 11 cutremure cu magnitudinea de peste 6,5 grade pe scara Richter.

De altfel, Bucureştiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, conform unui raport al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care include și o hartă a Capitalei cu zonele cele mai expuse riscului seismic.

Proprietarii care nu acceptă consolidarea locuințelor cu risc seismic pot fi evacuați prin ordin de primar

Un proiect de lege lansat de PNL dă mână liberă primarilor să evacueze proprietarii din clădirile cu risc de prăbușire la cutremur pentru a se permite lucrările de consolidare, fără să mai fie nevoie de un ordin judecătoresc, ca în prezent.

Proiectul de modificare a OUG 19/1994 ar permite primarilor să dispună lucrări de evaluare și expertizare, de închidere a anumitor camere din locuințele din clădiri cu risc seismic sau chiar să evacueze locatarii, pe durata lucrărilor de consolidare.

”În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a construcţiilor supuse lucrărilor necesare de expertizare, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, proiectare, execuţie sau altor asemenea lucrări se va face prin dispoziţie de primar”, se arată în proiectul de lege.

Finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă are prevăzut, în acest an, un buget de aproape 53 de ori mai mare, respectiv 25 de milioane de lei, comparativ cu 466.000 de lei în 2016.

Harta seismică a Capitalei. Cartierele cele mai afectate, în cazul unui cutremur puternic

Bucureștiul este prima capitală din Europa care are o hartă seismică, dupa șapte ani de cercetări, Institutul de Fizică a Pământului finalizând prima hartă de hazard seismic local.

Pe harta seismică a Capitalei au fost detectate 14 zone distincte. Cele care au o acceleraţie majoră sunt Dămăroaia, zona Casa Presei Libere, Băneasa şi Otopeni. În cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, se estimează o acceleraţie maximă în aceste zone de 300 centimetri pe secundă la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 secunde şi 0,83 secunde.

La un cutremur de 7 grade Richter, clădirile cu risc seismic de gradul I (bulina rosie) s-ar putea prăbusi. Conform normelor tehnice de expertizare, imobilele cu risc seismic de gradul II au nevoie de lucrări de consolidare a infrastructurii şi mai puţin la fundaţie. Însă chiar şi acestea sunt în pericol să fie afectate şi să treacă în categoria superioară de risc. Clădirile cu risc seismic de gradul III necesită numai reconsolidări parţiale ale infrastructurii.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu: Blocurile cu bulină sunt „opera” lui Ceaușescu. „Nu voia să mai dea resurse pentru că începuse Casa Poporului”

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis în 1985 în timpul anchetei la Securitate, a dezvăluit în instanță că în luna ianuarie erau 300 de blocuri încadrate în clasa I de risc seismic și alte 4.000 încadrate în clasa a II-a ca urmare a unui „ordin criminal” al lui Nicolae Ceaușescu. Acesta este și motivul pentru care inginerul Gheorghe Ursu s-a revoltat împotriva regimului comunist: Nicolae Ceaușescu a ordonat ca blocurile „burghezo-moșierești” afectate de cutremurul din 1977 să nu fie consolidate, deoarece voia ca toate resursele financiare și umane să fie alocate construirii Casei Poporului.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu a arătat că avea 27 de ani când disidentul a fost ucis în beciurile Securității. Motivul? Făcea tot posibilul să îi prevină pe locatarii blocurilor construite în perioada interbelică, grav afectate de cutremurul din 1977, că dictatorul nu le-a permis inginerilor să consolideze imobilele, ci doar să le tencuiască.

”Ceaușescu a spus că nu se vor consolida blocurile construite în regimul burghezo-moșieresc, astfel că toate blocurile au rămas neconsolidate, respectiv cele cu bulină. Tatăl meu nu a suportat această idee, mai ales pentru soarta locatarilor, care nu au fost nici evacuați, nici informați. Ceaușescu a dat ordin ca până la 23 august să se termine toate blocurile. Ceauseșcu nu voia să mai dea ingineri și resurse pentru blocuri pentru că începuse proiectul la Casa Poporului”, a declarat Andrei Ursu.

Sursa foto: viata-libera.ro