Numărul persoanelor afectate de foamete, în creștere la nivel mondial. Milioane de copii se află în pericol

Adriana Stanca / 06.07.2017
Numărul persoanelor afectate de foamete, în creștere la nivel mondial. Milioane de copii se află în pericol

După ani de declin, numărul oamenilor care suferă de foame a început din nou să crească, a atras atenția recent José Graziano da Silva, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO).

Aproape 60% dintre persoanele afectate de foamete trăiesc în țări marcate de conflicte, dar și de schimbările climatice.

FAO a identificat 19 state aflate într-o situație de criză prelungită și care deseori s-au confruntat cu fenomene ale naturii extreme, precum seceta sau inundațiile.

Situațiile cele mai grave se înregistrează în prezent în Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen, acolo unde aproximativ 20 de milioane de oameni se află în risc în fața inaniției.

Totodată, Fondul Internaţional ONU pentru Urgenţe ale Copiilor (UNICEF) avertiza în februarie 2017 că aproape 1,4 milioane de copii ar putea muri de foame în acest an în Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen.

În România, 250.000 de copii se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă, ceea ce provoacă îmbolnăviri grave sau malnutriție, arată un raport al World Vision România.

Contextul este cu atât mai îngrijorător, având în vedere că 1,3 miliarde de alimente produse pentru consumul uman se pierd sau risipesc în fiecare an, la nivel mondial.

În Uniunea Europeană (UE), cantitatea totală ajunge la 88 de milioane de tone. Asta înseamnă că, în medie, fiecare european risipește anual 173 de kilograme de alimente, preciza recent Parlamentul European.

Defalcat pe fiecare țară membră UE, cel mai mult risipesc locuitorii din Țările de Jos: peste 540 de kilograme/persoană/an. Pe următoarele locuri în clasament se află belgienii (345 kilograme/persoană/an), ciprioții (327 kilograme/persoană/an), estonienii (265 kilograme/persoană/an) și polonezii (247 kilograme/persoană/an).

La polul opus se află cehii (81 kilograme/persoană/an) grecii (80 kilograme/persoană/an), maltezii (76 kilograme/persoană/an), românii (76 kilograme/persoană/an) și slovenii (72 kilograme/persoană/an).

Citește și...