În țara în care 250.000 de copii se culcă flămânzi, fiecare român aruncă anual 76 de kilograme de mâncare

Risipa alimentară rămâne în continuare o problemă globală. Anual, la nivel mondial, peste un miliard de tone de alimente sunt risipite, arată un raport transmis recent de Parlamentul European. În UE, cele mai mari cantități se risipesc în Țările de Jos, iar cele mai mici, în Slovenia. România se află pe penultimul loc în acest clasament.

1,3 miliarde de alimente produse pentru consumul uman se pierd sau risipesc în fiecare an, la nivel mondial. În Uniunea Europeană (UE), cantitatea totală ajunge la 88 de milioane de tone. Asta înseamnă că, în medie, fiecare european risipește anual 173 de kilograme de alimente, precizează Parlamentul European.

Cea mai mare risipă se face în gospodării (53%), apoi în industria alimentară (19%) și serviciile de catering (12%).

Defalcat pe fiecare țară membră UE, cel mai mult risipesc locuitorii din Țările de Jos: peste 540 de kilograme/persoană/an. Pe următoarele locuri în clasament se află belgienii (345 kilograme/persoană/an), ciprioții (327 kilograme/persoană/an), estonienii (265 kilograme/persoană/an) și polonezii (247 kilograme/persoană/an).

A pus săpunul de rufe în frigider peste noapte. Trucul pe care sigur nu-l știai

Legumele pe care poți să le plantezi lângă castraveți. Recolta nu va avea de suferit

La polul opus se află cehii (81 kilograme/persoană/an) grecii (80 kilograme/persoană/an), maltezii (76 kilograme/persoană/an), românii (76 kilograme/persoană/an) și slovenii (72 kilograme/persoană/an).

„Portretul” românilor care fac cea mai mare risipă alimentară

Conform unui studiu al Ministerului român al Agriculturii, citat de Agerpres, românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificație. Cei care câștigă cei mai mulți bani fac și cea mai mare risipă.

„Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creșterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei”, se precizează în documentul menționat.

„Raportat la venitul familial, se confirmă corelația nivelului mediu național cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei”, mai informează Ministerul.

Studiul mai arată că absolvenții de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%.

Așadar, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieși că are sub 35 de ani, locuiește la oraș, are studii superioare, își face cumpărăturile la supermarket și are un salariu peste medie.

3% dintre români nu cunosc semnificația expresiei „expiră la”

Un sondaj realizat de Eurostat arăta că, de cele mai multe ori, risipa alimentară în gospodării este cauzată de informarea incorectă sau incompletă a consumatorilor. Astfel, datele inscripționate pe etichetele produselor sunt înțelese greșit, deși 58% dintre europeni susțin că verifică întotdeauna acest aspect atunci când fac cumpărături sau când gătesc. În cazul românilor, proporția este de 64%, potrivit sondajului citat.

Întrebați care este semnificația expresiei „a se consuma de preferință înainte de”, de pe eticheta produselor alimentare, 64% dintre românii chestionați au răspuns că „produsele alimentare vor fi sigure pentru consum până la data indicată, dat nu ar trebui să fie consumate după această dată”.

În schimb, 16% cred că respectivele produsele alimentare „pot fi consumate și după această dată, dar s-ar putea să nu mai aibă aceeași calitate”.

14% cred că „depinde de tipul produselor alimentare”, iar 2% au mărturisit că nu știu care este semnificația expresiei.

Pe de altă parte, întrebați ce înseamnă expresia „expiră la”, 69% au spus că „produsele alimentare vor fi sigure pentru consum până la data indicată, dat nu ar trebui să fie consumate după această dată”, 10% – „produsele alimentare pot fi consumate și după această dată, dar s-ar putea să nu mai aibă aceeași calitate, 14% – „depinde de tipul alimentelor”, iar 3% nu știu.

Când vine vorba de utilizara produselor alimentare pe eticheta cărora nu scrie „a se consuma de preferință înainte de”, 70% dintre europeni spun că l-ar folosi, chiar dacă nu și-ar aminti când l-au cumpărat. În cazul românilor, proporția scade la 36%.

250.000 de copii din România se culcă flămânzi în fiecare seară

Toate aceste statistici sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 793 de milioane de persoane din întreaga lume sunt malnutrite.

În România, jumătate din populație este afectată de sărăcie.

Mai mult, 250.000 de copii se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă, ceea ce provoacă îmbolnăviri grave sau malnutriție, arată un raport al World Vision România.