Radiografia eșecurilor în turismul românesc. Ce spun hotelierii despre cele ”șase luni pierdute”

Membrii FIHR – Asociaţia Hotelierilor din România atrag atenția asupra modului în care statul, prin autorităţile sale, a înţeles să susţină turismul ca un domeniu prioritar al economiei.

”Deşi la nivel declarativ turismul a apărut în permanenţă în lista de priorităţi a noului guvern, fiindu-i dedicat chiar un minister (lucru ce a reprezentat la momentul respectiv o doză de speranţă serioasă pentru industrie), realitatea ne-a demonstrat că nu am reuşit să progresăm cu nimic în ultimele şase luni”, susțin reprezentanții FIHR.

Punctul culminant atins în aceste zile cu ”haosul legat de voucherele de vacanţă”, care se transformă din 2018 în indemnizaţii în bani, i-a făcut şi pe hotelieri să își pună câteva semne de întrebare, ajungând la concluzia că cele șase luni de activitate ale noului minister au însemnat eşecuri în mai multe proiecte-cheie :

În primul rând, Legea impozitului specific şi normele de aplicare ale acesteia, adoptate în primavară, au adus atâtea complicaţii şi neclarităţi încât majoritatea hotelierilor o doresc abrogată imediat.

Nouă localităţi, între care Cisnădie, Carei şi Polovragi, ar putea fi atestate ca staţiuni turistice de…

ANAT: Vânzările pentru minivacanţa de Sfânta Maria sunt mai mari cu până la 38% pe litoral…

Potrivit acestora, ”este o lege care a fost deseori criticată de FIHR pentru faptul că atinge numai o mică parte a industriei (sub 10%), că este atât de complicată încât practic devine inaplicabilă şi că pentru hotelieri nu aduce nimic bun”.

În al doilea rînd, faptul că încă nu există o Lege a turismului este un eșec care cu siguranță va avea repercusiuni pe termen scurt și mediu.

”Nu am progresat în nicio încercare de legiferare a domeniului turismului, iar goana în care se încearcă trecerea unui astfel de act normativ nu prevesteşte nimic bun”, spun hotelierii.

Un alt eșec răsunător este lipsa promovării în afara țării, deși bugetul de promovare s-a dublat faţă de anul trecut.

Rezultatele nu sunt vizibile, subliniază hotelierii, ba mai mult, închiderea birourilor de turism din străinătate şi schimbarea brandului de ţară fac un mare deserviciu imaginii sectorului şi anulează practic eforturile făcute de mediul privat în a promova România.

”Am rămas pe acelaşi model de promovare reprezentat de o prezenţă subţire la târgurile de turism şi cam atât”, menționează reprezentanții FIHR.

Lupta pentru turiștii străini se dă pe plajă: secretul bulgar VS păienjenișul românesc. ”Noi suntem mai catolici decât papa, ei își asumă amenzi de la UE”

Nici la capitolul forță de muncă nu se vede vreo acțiune concretă a actualului ministru al Turismului : ”Deşi industria turismului suferă la modul serios de lipsa forţei de muncă în domeniu, nu am văzut nicio acţiune concretă a actualului ministru al Turismului pentru a ne susţine în găsirea unei soluţii. Nu am auzit nimic de o încercare de reducere a taxelor plătite pentru salariile din turism, nu am auzit de vreo discuţie cu Ministerul Educaţiei pentru accelerarea implementării sistemului şcolilor profesionale în sistem dual, nici măcar despre simplificarea procedurilor de import de personal. Singurele intenţii precizate au făcut referire la Centrul de pregătire de la Buşteni, totul însă numai la nivel declarativ.”

Soluția simplă la problema ”hemoragiei” de personal în turism ar putea veni de peste graniță. Ce ne împiedică?

De asemenea, legat de voucherele de vacanță, hotelierii aduc o nouă critică schimbării regulilor jocului în timpul jocului, după ce reprezentanții ANAT au declarat că Ministrul Muncii aruncă proiectul în aer și sfidează o muncă de 3-4 ani, atât a operatorilor din turism, cât și a guvernelor anterioare.

Ei susțin că modificările aduse Legii Salarizării Unitare aduc un alt blocaj şi vor avea efecte negative pentru turism și că ”nu poţi să schimbi peste noapte regulile pe care asociaţiile profesionale le discută de peste patru ani şi să ai pretenţia că susţii această industrie”.

“Am încercat să găsim şi lucruri bune (sau măcar în care am progresat cât de cât faţă de perioadele anterioare), pe care să le menţionăm acum, dar ne-a fost destul de greu.
Poate faptul că s-a discutat mai mult de turism decât înainte (să fie cauza prinţul Charles sau lansarea poveştii cu oaia de către ministrul Mircea-Titus Dobre şi adusă la cote nebănuite de ministrul Agriculturii, Petre Daea?), ori poate încercarea de definire şi legiferare a conceptului OMD (organizaţiile de management ale destinaţiei) să fie printre punctele pozitive, dar neconretizate. Cam puţin!”, a declarat Călin Ile, președinte FIHR.

”Trebuie să recunoastem însă că perspectivele turismului românesc sunt în continuare la un nivel ridicat. Ar fi necesar însă să ne trezim, să luăm măsurile potrivite, să investim în imagine, în şcoli, în centre de evenimente sau infrastructura de turism, dar mai ales să ne bazăm pe oameni care ştiu cu ce se mănâncă acest domeniu şi care vor să facă din turism pariul câştigător al României pentru perioada imediat următoare. Oare ne aude cineva???”, se întreabă acesta.