Sistemul național de irigații, o resursă irosită. Cu o rată de funcționare de 11%, atrage pierderi importante

Doar 11 la sută din suprafața agricolă din România beneficiază de un sistem de irigații care sunt viabile sau marginal viabile din punct de vedere economic, se arată într-un raport al Ministerului Agriculturii.

Restul sistemelor de irigație sunt fie nefuncționale, fie prea degradate pentru a funcționa.

Potrivit documentului, sistemele de irigații din România care au fost construite până la Revoluția din 1989 ocupau 22 la sută din suprafața agricolă a țării și 34% din suprafaţa arabilă.

Ca suprafață, sistemele de irigat acopereau aproximativ 3,1 milioane de hectare. Acestea erau concentrate mai mult în zonele din sudul și sud-estul României, unde problemele cauzate de secetă sunt mai frecvente, în timp ce în vestul și nord-vestul țării, unde problemele cu seceta sunt mai puțin frecvente, acoperirea cu rețele de irigații era mai mică.

INS: Valoarea producţiei agricole din România a crescut anul trecut cu 12,5%

Români care s-au îmbogățit după ce au cultivat-o în grădină! Un kilogram costă cât o garsonieră!…

Motivul pentru care majoritatea rețelelor de irigații nu sunt viabile din punct de vedere economic ține de eficiența hidraulică scăzută, costul ridicat al energiei electrice necesare pentru sistemele de pompare și tarifele mari ale apei.

Potrivit raportului Ministerului Agriculturii, trei sferturi din suprafața amenajărilor de irigații nu sunt funcționale, fiind într-un stadiu avansat de degradare.

De asemenea, infrastructura încă în funcțiune este depăşită din punct de vedere al eficienţei utilizării resurselor.

Investiții de stat și investiții private

În 2011, o ordonanță de urgență stabilea înființarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, al cărei rol era, în principal, repararea rețelei de irigații.

A fost încurajat parteneriatul public-privat și crearea de Organizații de Îmbunătățiri Funciare și Federații de Organizații de Îmbunătățiri Funciare, care să preia sarcina reabilitării sistemelor de irigații.

Aceștia au putut accesa fonduri europene pentru lucrări. Astfel, organizațiile au accesat fonduri în valoare de 128 de milioane de euro, însă acestea nu au putut interveni decât pe sistemele secundare, care nu pot fi performante în lipsa infrastructurii principale, care aparține de domeniul public al statului și care alimentează infrastructura secundară.

Potrivit raportului ministerului, infrastructura principală este în cea mai mare de nereabilitat. Stațiile de pompare funcționează cu randament mic, iar canalele de aducţiune suferă din cauza pierderilor de apă semnificative, ceea ce face costul de exploatare ineficient din punct de vedere economic, dat fiind că prețul irigațiilor trebuie suportat de fermieri.

Planuri privind irigațiile pentru 2020 și mai departe

Conform planurilor Guvernului, până în 2020 ar trebui investiți 1,015 miliarde de euro în reabilitarea sistemului de irigații, în așa fel încât 70% din rețeaua actuală să devină viabilă sau parțial viabilă din punct de vedere economic. O reabilitare care să ducă la viabilitatea a 90% din infrastructura de irigații este plănuită până în anul 2030.

Obiectivul vizează reabilitarea a 110 stații de pompare de bază, 137 de stații de repompare, a 2.525 de metri de conducte de refulare, a 1.997.481 de metri de canale de aducţiune și a 2.885.073 de metri de canale de distribuţie.

De asemenea, ar trebui reabilitate și 4.995 de construcţii hidrotehnice pentru ca cele 2.066.941 de hectare arabile vizate să poată beneficia de irigații.

Lucrările ar trebui finanțate din bugetul de stat.

Riscurile pentru agricultura românească

Potrivit prognozelor pe termen lung, România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, perioadele tot mai prelungite și dese de afectând deja sectorul agriculturii din țara noastră.

S-a estimat că din 1980 până în 2011, România a suferit pierderi anuale medii cauzate de vreme în valoare 0,26% din produsul intern brut.

Hărțile de risc arată că riscurile pe termen scurt și mediu din punct de vedere climatic, în România, sunt scăderea precipitațiilor și creșterea temperaturilor, situație care ar accelera pierderile economice în lipsa unor sisteme viabile de irigație.

Până în prezent, absenţa sau gradul mare de degradare al infrastructurii de irigaţii a făcut ca, aproximativ 48% din suprafaţa agricolă totală (7,1 milioane de hectare) să fie afectată de secetă, în special în Câmpia Română, sudul Moldovei şi Dobrogea.