Jumătate din suprafața agricolă a României se confruntă cu pericolul secetei, însă anumite zone atrag implicații în mai multe domenii

Daniel Ionașcu / 24.02.2017
Jumătate din suprafața agricolă a României se confruntă cu pericolul secetei, însă anumite zone atrag implicații în mai multe domenii

Agricultura și sectorul energetic ar avea cel mai mult de suferit în cazul unor secete, iar, dintre regiuni, Oltenia ar fi cea mai afectată, alături de Delta Dunării, potrivit unui raport privind riscurile în caz de calamitate realizat de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).

Riscul de secetă este la nivel mediu în țara noastră, însă documentul notează că acest fenomen afectează 7,1 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 48% din totalul suprafeței agricole.

Documentul prezintă o hartă cu cele mai mari riscuri în caz de secetă, iar cea mai afectată ar fi Delta Dunării. De asemenea, Oltenia, o parte extinsă din Moldova, centrul Transilvaniei, dar și Campia de Vest, ar avea de suferit.

Totuși, raportul se concentrează pe zona Olteniei și sudul Munteniei, unde arată un risc înalt de secetă meteorologică.

Potrivit acestuia, temperatura medie a crescut cu 0,6 grade Celsius în ultima sută de ani, iar temperatura a crescut puternic după 1991, media fiind mai mare cu 1,96 grade Celsius față de perioada 1961-1990.

În privința precipitațiilor, în special în ultimii 30 de ani, acestea au scăzut în Sud, Sud-Est și Est. Secetele cronice duc la creșterea aridității în Câmpia Olteniei.

Raportul mai arată trei riscuri asociate cu schimbările climatice: siguranța în alimentație, biodiversitate și siguranța energetică.

În privința alimentației, raportul ISU arată că seceta ar putea crea probleme în agricultură.

Biodiversitatea ar putea fi afectată prin incendiile care ar putea cuprinde pădurile sau afectarea ecosistemelor.

În privința domeniului energetic, documentul arată că o secetă extremă ar afecta atât producția de energie hidro, cât și pe cea nucleară, deoarece centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor. Potrivit informațiilor din document, circa 36% din electricitate este generată de către hidrocentrale, iar alți 19% produce centrala nucleară de la Cernavodă.

Riscurile sunt ”importante”, mai notează raportul, și din cauza altor dezastre declanșate de secetă: epidemii sau accidente specifice.

Citește și...