Un sat din Transilvania ar putea fi retrocedat integral, iar cei 268 de locuitori ar urma să fie obligaţi să-şi părăsească locuinţele. Litigiul este pe rolul instanțelor, 13 urmași ai unui grof care a trăit în timpul Imperiului Austro-Ungar solicitând să primească 80 ha.
Un sat întreg este revendicat de urmașii unui grof care a trăit pe vremea Imperiului Austro-Ungar. 13 descendeneți ai grofului Adorian Bartoș au deschis o acțiune la Judecătoria Marghita pentru a cere să li se restituite, în totalitate, satul Sacalasău Nou, care ar fi aparținut cândva străbunicului lor.
Sacalausău Nou este un mic sat din județul Bihor, întemeiat la începutul secolului XX. Atunci, slovacii veniți la muncă în această zonă au cumpărat terenuri de la familia Bartoş și care au întemeiat localitatea Sacălasău Nou.
După 100 de ani, 13 persoane care pretind ca sunt moştenitoarele grofului de pe vremea Imperiului Austro-Ungar au revendicat în instanță aproape întreaga suprafaţă a satului, respectiv 80 de hectare de pământ.
Urmașii grofului au deschis o acţiune civilă prin care solicită „reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 794.160,16 mp după antecesoarea Bartoș Iolanda, căsătorită Fenyes, pe vechiul amplasament şi întocmirea documentaţiei în vederea eliberării titlui de proprietate”.
Curios este că toți cei 13 ”moștenitori” ai grofului își prezintă legăturile de rudenie cu familia Bartoș sub forma unor schițe de mână, iar în acțiunea civilă prin care cer restituirea celor 80 de ha invocă faptul că terenurile le-au fost preluate „abuziv” şi solicită „în temeiul legilor fondului funciar să se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafeţele de teren de care proprietarii au fost deposedaţi în perioada 1945-1950.”
Nu a contat că terenurile s-au aflat în posesia familiilor din Sacalasău Nou, de la începutul secolului XX, chiar şi în perioada comunistă, localitatea nefiind colectivizată. Urmașii grofului se bazează pe o scăpare a localnicilor: terenurile nu sunt întabulate.
Primarul comunei Derna, Victor Filip, susține că există documente care atestă faptul că familia grofului Bartoș a vândut trenurile încă din perioada interbelică, în perioada 1920-1930 slovacilor care au înființat satul. Primarul afirmă că în registrul agricol din 1945 familia Bartoș nu mai figurează cu nicio suprafaţă de teren.
Totodată, satul nu a fost colectivizat niciodată, iar după 1990 cea mai mare parte a sătenilor au primit titluri de proprietate.
Localnicii au cerut sprijinul Guvernului în litigul pe care îl au cu presupușii moștenitori ai familiei Bartoș. Ei spun că majoritatea locuitorilor din Sacalausău Nou sunt persoane în vârstă și cu venituri mici, care nu-și permit procese lungi și anevoiase. Într-un memoriu adresat Guvernului Grindeanu, localnicii spun că se tem să nu devină ”chiriaşi pe terenurile pe care le-au cumpărat bunicii”.
Teama sătenilor este alimentată de un caz similar din Arad. Satul Nadăș a fost retrocedat unei familii, care a pus mâna pe 8.000 de hectare de teren şi păduri.
Familia Colțeu ar fi folosit un codicil pentru a completa testamentul iniţial al femeii care i-ar fi lăsat proprietăţile. În 2006, într-o singură şedinţă de judecată, familia Colţeu era împroprietărită cu 90 la sută din suprafaţa satului Nadăş, de la păduri, drumuri şi până la terenuri, cămin cultural ori dispensar.
Soții Colțeu au fost trimiși în judecată de DNA pentru falsificarea actelor de moștenire prin care au ajuns în proprietatea satului. Judecătorii au anulat și retrocedarea pentru că au descoperit că actele prin care susțineau bătrâna pe care au îngrijit-o ar fi nepoata grifului nu sunt autentice. Anul trecut, în iunie, Curtea de Apel Timișoara a anulat definitiv retrocedarea.