Cotroceni: Este foarte îngrijorătoare pentru statul de drept eliminarea președintelui din numirea șefului DGPI

Eliminarea CSAT și, implicit, a președintelui din procesul decizional de numire a șefului Direcției Generale de Protecție Internă este foarte îngrijorătoare pentru echilibrul puterilor în stat și nu poate avea decât o miză politică, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi. Decizia a fost luată de Senat, care a modificat astfel o ordonanță de urgență emisă anul trecut de Cabinetul Cioloș referitoare la funcționarea serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne.

Nu este pentru prima oară când actuala majoritate parlamentară decide să-l scoată pe Klaus Iohannis din procedura de numire a unor șefi de instituții, precedentul fiind creat recent de Cabinetul Grindeanu care a emis o ordonanță de urgență prin care șeful statului nu mai avea dreptul de a numi prin decret prezidențial, la propunerea Executviului, șeful Agenției Naționale de Comunicații (ANCOM).

Dobrovolschi a calificat votul Senatului drept un demers cu miză politică, ce face parte dintr-un plan mai amplu de acțiune al actualei majorități, făcând trimitere tocmai la cazul ANCOM. Confrom votului dat de senatori șeful serviciului secret al Ministerului Afacerilor Externe va fi numit exclusiv de ministru, fără avizul CSAT. Conform Constituției, președintele este comandantul forțelor armate și este foarte improtant ca el să fie în procesul decizional.

”Este un demers cu miză politică, este o nouă acțiune care pare că face parte dintr-un plan de limitare a atribuțiilor Președintelui, am văzut același tip de acțiune în cazul ANCOM, și am discutat la momentul respectiv despre acea ordonanță de urgență – urgența nu a putut fi justificată în niciun fel la momentul respectiv. Prin votul de ieri de la Senat, practic, această conducere a DGIPI va fi stabilită doar de către un ministru, fără avizul CSAT, implicit avizul Președintelui. (…) Nu putem să ne gândim decât la o miză politică, pentru că din punctul de vedere al modului în care ar trebui să funcționeze statul de drept descoperim că este problematic. Cu alte cuvinte, sunt influențe negative în ceea ce privește arhitectura statului, arhitectura constituțională, întrucât vorbim despre o instituție care, până la urmă, face parte din această structură a securității naționale”, a spus purtătorul de cuvânt al Președinției.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

Dobrovolschi a mai comentat că prezența președintelui în astfel de procese decizionale asigură un echilbru între puterile în stat și reprezintă o garanție că nu se produc derapaje politice: ”Este foarte îngrijorător ce s-a întâmplat pentru ceea ce înseamnă sănătatea statului de drept”.

Ea a precizat că este prematur să spună dacă Președinția va contesta legea de aprobare a ordonanței de urgență la Curtea Constituțională.

Senatul a modificat luni seara ordonanța de urgență a Cabinetului Cioloș 76/2016 eliminând din textul actului normativ obligativitatea ca directorul general al instituţiei să fie militar precum şi pe aceea ca el să fie numit în funcţie cu avizul CSAT.

Potrivit articolului 8, alin. 1 al Legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, ”directorul general al Direcţiei Generale de protecţie Internă este numit şi eliberat din funcţie de către ministrul Afacerilor Interne”. În textul ordonanţei de urgenţă se prevedea că directorul DGPI este cadru militar în activitate şi este numit în funcţie prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne şi cu avizul CSAT.

Pe 27 aprilie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care nu figura pe ordinea de zi oficială, prin care se stabilea că președintele nu va mai numi conducerea Autorității Naționale în Comunicații, atributul său fiind transferat Parlamentului. PNL a anunțat că atacă OUG la Curtea Constituțională.