Salariații Hidroelectrica au pichetat sediul companiei. Aceștia avertizează cu privire la blocarea investițiilor și a listării

Salariații Hidroelectrica au pichetat miercuri sediul societății, aceștia fiind nemulțumiți de salarii, deși compania a raportat profituri ”amețitoare”, dar și de blocarea investițiilor, a mentenanței agregatelor, întârzierea listării pe bursă și lipsa unui Consiliu de Supraveghere profesionist.

”Nu există o viziune de conducere a Hidroelectrica, ea este folosită doar de un grup de conducători pentru a-şi umflă buzunarele cu venituri nebănuite de mulţi dintre noi : salarii şi prime de sute de mii de lei pentru manageri, cu încălcarea prevederilor CCM (Contractului Colectiv de Muncă – n.r.), chiar în perioada insolvenţei, funcţii de conducere create peste noapte care satisfac prietenii vechi sau obligaţii noi, unele ocupate fără concurs, stoarcerea resurselor companiei pentru obţinerea profitului de moment, fără să ţină seama de consecinţele pe termen mediu-lung.

În acelaşi timp, sub pretextul eficientizării unor activităţi, sunt reduse posturi şi concediaţi salariaţi cu funcţii de execuţie, salariaţi care au îndrăznit să-şi ceară unele drepturi prin intermediul instanţei de judecată.

Totodată, pentru salariaţii de rând nu se găsesc resurse financiare necesare majorării salariilor, deşi profitul a crescut în ritmuri ameţitoare, an de an. Muncitori de pe baraje care au în spate sute de milioane de metri cubi de apă au ajuns să fie plătiţi cu puţin peste minimul pe economie.

Deşi resursă umană din Hidroelectrica este declarată că fiind principala resursă a societăţii, salariaţii acesteia au ajuns să fie batjocoriţi şi umilitii. Noi ţinem în viaţă Hidroelectrica, dar ne conduc oameni care nu cunosc sistemul sau nu îl înţeleg”, arată sindicaliștii din Hidrosind într-o scrisoare deschisă.

Investițiile nu se fac, mentenanța la fel

Aceștia atrag atenția și asupra investițiilor, mentenanței, a lipsei de profesionalism a conducerii companiei și a tergiversării listării acesteia.

”Investiţiile: un capitol care ar putea genera locuri de muncă în Hidroelectrica şi industriile orizontale, dacă ar fi gestionat corect, este lăsat la voia întâmplării. Bugetul de investiţii a fost realizat în proporţie de doar 40% în 2016 iar pentru anul 2017 bugetul planificat este la un nivel de aprox 65% din cel planificat pentru anul precedent. În momentul de faţă lipseşte decizia, inclusiv la nivelul acţionariatului, referitoare la investiţiile istorice (investiţii complexe, cu componentă energetică redusă). Lipsa unei politici coerente în acest domeniu urmată de reducerea dramatică a acestei activităţi a generat o criză acută de personal specializat, urmare a concedierilor şi plecărilor din societate pe cale naturală”, arată salariații.

România are nevoie de investiţii de până la 30 miliarde euro în sectorul energetic

Fondul Proprietatea: Plafonarea preţului la gaze încalcă legislaţia UE. Punte în pericol independența energetică

O altă problemă semnalată este mentenanța, despre care aceștia arată că înainte de 2012, anul intrării în insolvenţă, avea un buget de circa 400 milioane lei, acestafiind realizat în proporţie de 90-95%. ”În anul 2016, bugetul de mentenanţă a fost de cca 175 milioane lei şi a fost realizat în proporţie de aproximativ 67%. Durata ciclurilor de reparaţii la hidroagregate a fost mărită de 3 ori, doar pentru reducerea cheltuielilor. Consecinţă imediată este un profit suplimentar pentru Hidroelectrica şi o insolvenţă cu parfum de faliment pentru Hidroserv, unde numărul de personal s-a redus cu aprox. 45% faţă de 2012”, mai arată angajații în scrisoarea deschisă.

Listare bâlbâită

De asemenea, aceștia acuză că listarea companiei pe bursă s-a amânat inutil, iar acum se încearcă schimbarea metodei de listare, la presiunile Fondului Proprietatea și a lui Remus Borza, fostul administrator judiciar.

”Listarea la bursă a societăţii a fost întârziată mai întâi de erorile de procedura ale administratorului judiciar şi judecătorului sindic din 2013, care au dus la rejudecarea tuturor proceselor şi prelungirea artificială a procedurii insolvenţei. În prezent, se dezbate intens problema (reală sau falsă?) a activelor neperformante, care ar conduce la scăderea valorii acţiunilor, mai ales în cazul unei listări duale (Bucureşti – Londra). Tot în prezent, în culise se duce o lupta acerbă pentru schimbarea metodei de listare, din listare prin majorare de capital în vânzare directă de acţiuni. Schimbarea este solicitată insistent de Fondul Proprietatea şi susţinută de fostul administrator judiciar al societăţii şi ar presupune îndeplinirea unor condiţii preliminare (hotărârea acţionarului majoritar, iniţierea şi aprobarea unei noi hotărâri de guvern), care fac imposibilă listarea în acest an”, mai menționează scrisoarea.

Borza a declarat recent că vânzarea unei participații a statului la Hidroelectrica ar putea rezolva problema deficitului României.

Provizorat în conducere

În fine, este acuzată și starea de provizorat la nivelul conducerii companiei.

”Provizoratul: în perioada de insolvenţă (2012-2016) implicarea acţionarului majoritar, statul român, în luarea deciziilor majore la Hidroelectrica a fost aproape inexistentă, această fiind lăsată la mâna unui administrator judiciar scăpat de sub control. De aproape un an Hidroelectrica este condusă de un Consiliu de Supraveghere provizoriu, al cărui mandat a fost prelungit repetat. Primele consecinţe directe sunt absenţa unui Directorat numit definitiv, imposibilitatea luării unei decizii privind listarea la bursă, neasumarea unor decizii privind investiţiile amintite, inexistentă unui plan de management pe termen mediu, etc.

De-a lungul anilor, partidele şi generaţiile politice şi-au transmis ştafeta la Hidroelectrica. «Băieţii deştepţi» au fost un pretext pentru ocuparea Hidroelectrica în scopul finanţărilor electorale, fără să se înţeleagă că a fost atacată direct una din cele mai importante resurse ale ţării, potentiulul hidroenergetic”, mai acuză angajații.

Aceștia spun că trebuie găsit un echilibru între investiții și retehnologizări pentru a nu depinde doar de capitalul străin. De asemenea, cer amenajarea potențialului hidroenergetic al României pentru care compania a primit concesiuni. ”Astăzi, nu putem susţine că nu mai finalizăm unele obiective pentru că nu sunt profitabile, nu avem dreptul să facem acest lucru”, arată salariații companiei de stat.

Hidroelectrica a ajuns cea mai valoroasă companie din România datorită profiturilor uriașe raportate în perioada insolvenței. Însă după ieșirea din această procedură, realizată anul trecut, Guvernul Cioloș și ministrul de resort de atunci, Victor Grigorescu, nu a numit un Consiliu de Supraveghere profesionist.

Iar actualul ministru al Energiei, Toma Petcu, a făcut mai multe propuneri provizorii pentru administratorii Hidroelectrica, acestea fiind aspru criticate de către Fondul Proprietatea din cauza lipsei de experiență a celor propuși.