Fără o imagine de țară, numărul turiștilor străini în România a evoluat bine, dar insuficient. ”Nu știm încă să-i determinăm să scoată banii din buzunar”

România a atras, în ultimii ani, tot mai mulți turiști străini, însă, deși numărul lor este în creștere, evoluția nu a fost suficientă ca țara noastră să se remarce ca o destinație importantă pentru pasionații de călătorii din Europa și nu numai. Potrivit lui Traian Bădulescu, consultant în acest domeniu de 12 ani, trendul de creștere a numărului de turiști străini a fost încetinit și de lipsa imaginii de țară.

România a avut, în 2015, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a numărului de înnoptări, 15,9%, potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat). De asemenea, ultimele date ale Institutului Național de Statistică arată că trendul a fost în creștere și în 2016, când evoluția raportată a fost de aproape 8%, însă cei mai mulți turiști au fost preponderent cei români. Deși România se află în topul creșterilor, mai bine de două treimi din totalul înnoptărilor din 2015 au fost raportate în cinci state membre, respectiv Spania (15%), Franța (15%), Italia (14%), Germania (14%) și Marea Britanie (11%), conform datelor Eurostat.

Într-un interviu acordat Vocea.biz, Traian Bădulescu a explicat care sunt hibele turismului local, dar și ce trebuie să facă ministerul de resort ca să atragă cât mai mulți străini.

Vocea.biz: Cum a evoluat turismul de incoming în România în ultimii ani?

Traian Bădulescu: A evoluat bine, dar insuficient. Crește de la an la an, ăsta e un lucru bun. Are o creștere de minim 10% a numărului de turiști de la an la an, partea negativă ar fi că e o creștere din puțin, dar e bine că e creștere. Ar fi nenatural să se dubleze numărul de turiști, e destul de greu, nu s-a întâmplat nicăieri în lume. La ora actuală, potrivit statisticilor emise de Institutul Național de Statistică, vin cam 2 milioane; în acest an cred că se va ajunge la 2,5 milioane de străini. Majoritatea nu vine pentru destinația România. Cam 60%-70% vin pentru afaceri, vin pentru congrese, expoziții, pentru domeniul numit științific MAIS, industria evenimentelor, vin pentru concerte, competiții sportive, pentru că avem din ce în ce mai multe evenimente. Dar și ei pot fi considerați turiști pentru că un turist, străin să spunem, e definit ca un cetățean străin care înnoptează minim o noapte într-o structură de cazare licențiată, clasificată. Dar marea mea bucurie va fi când vom avea milioane de turiști veniți pentru destinația România, ca să vadă România. La ora actuală aceștia sunt undeva la 1 milion care vin strict pentru România și majoritatea alege circuitele turistice, circuitele culturale, care includ: București, Valea Prahovei, Brașov, Bran, cetățile și bisericile săsești din Transilvania, [dar și] Maramureș, Bucovina ș.a.m.d.

Vocea.biz: Cam cât cheltuie, de regulă, turiștii străini care vin aici strict pentru a vizita România, nu pentru afaceri?

Traian Bădulescu: Pentru a vizita România bugetul lor e destul de mic, pentru că, din păcate, nu știm încă să-i determinăm să scoată banii din buzunar, în sensul bun. Industria de suveniruri ar trebui să se dezvolte mai mult, [la fel și] shopping-ul. De exemplu, un circuit de 10 zile poate să coste între 900 euro pentru un străin și 1.500 euro chiar, depinde de condițiile de care dispune. Sunt și circuite care costă, fără transport cu avionul, 500 de euro, dar ăștia sunt bani deja plătiți înainte de turist pentru cazare, transport cu autocarul, ghidaj. În afară de cât cheltuiesc ei înainte media e undeva la maxim 100 de euro de persoană pe zi, cheltuielile extra pachet turistic – mai merg într-un restaurant, la cumpărături – e o cifră care ar putea crește. Mi-amintesc că acum trei-patru ani am văzut o statistică oficială a Uniunii Europene și era un top în care nu stăteam chiar foarte rău la număr de turiști străini și la încasări din turism, dar eram pe ultimul loc în UE la cheltuieli extra pachet turistic. Deci nu știm să-i facem pe turiști să scoată bani din buzunar în afară de ce au plătit înainte.

Vocea.biz: În foarte multe studii, suntem prezentați ca o destinație ieftină, unde poți trăi foarte bine cu 50 de euro pe zi. Ce credeți că ar trebui să se facă astfel încât turiștii străini să fie atrași aici să cheltuiască mai mult și să viziteze mai mult?

Traian Bădulescu: România ar putea fi în timp și o destinație premium, dar nu avem încă o imagine de țară, nu neapărat turistică. Nu mă refer la brand-ul turistic. România nu are o imagine de țară premium. E nevoie de o strategie puternică de brand național, în primul rând. Îmi amintesc că anul trecut era un top în care Bucureștiul era al doilea oraș ieftin al Europei, nu al Uniunii Europene, după Kiev. România e într-adevăr o destinație accesibilă ca preț, dar nu neapărat cea mai ieftină. Însă, ieftin vrei, ieftin primești. E ieftină pentru cine stă într-un hostel, nu apelează la ghid, nu face niciun tur, merge pe cont propriu și mănâncă la un fast food. Într-adevăr, din acest punct de vedere avem printre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, pentru că nici în Bulgaria nu e scump, dacă stăm să ne gândim. În același timp, avem un turism de nișă, care poate fi valorificat premium, [pentru că] avem din ce în ce mai multe palate, castele, intrate în circuitul turistic. Să stai în Franța sau Germania într-un conac sau palat vechi de sute de ani plătești mult mai mult. Circuitele pot fi organizate și ele într-un mod premium. E drept, în România nici nu avem multe hoteluri de lux, lux înseamnă Ritz-Carlton. Avem hoteluri premium, avem hoteluri de cinci stele, dar nu lux. O destinație premium poate fi – și ar fi bine să devină, să se adreseze și unei elite din ce în ce mai numeroase – Delta Dunării. N-avem nici foarte multe hoteluri la ora actuală, hoteluri mari sunt câteva și de calitate, în rest pensiuni, vile, ceea ce nu e rău, pe de altă parte. Turismul rural e chiar din ce în ce mai premium pot să spun, dar tarifele sunt foarte mici. În alte țări plătești mult mai mult să stai la o pensiune. Chiar avem un turism rural foarte dezvoltat. România e în primele cinci țări ale Europei din punct de vedere al turismului rural, mai la coadă în top 5, dar oricum stăm bine.

INTERVIURILE Vocea.biz – Cum s-a schimbat turismul în România: De la țepele de 50 de dolari în Grecia, la 40% din rezervări tip early booking

Vocea.biz: Ce pondere din turismul de incoming, raportat doar la turiștii care vin să viziteze România, nu pentru afaceri, reprezintă turismul rural?

Traian Bădulescu: De obicei, la pensiunile rurale vin mici grupuri de turiști care vin pe cont propriu și rezervă direct de pe site-urile pensiunilor sau ale asociațiilor regionale – avem ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural) care se ocupă de turism rural, ecologic și cultural. Agențiile de turism încă lucrează mai puțin cu pensiunile, nu e ceva anormal, pentru că și în Austria și în Grecia, de obicei, la vile și pensiuni oamenii se duc pe cont propriu, agențiile preferă să lucreze cu hoteluri mai mari, cu structuri de cazare cu minim câteva zeci de camere. Pondere e greu de spus, pentru că nu ne ajută nici Institutul Național de Statistică, dar, din turiștii care vin special pentru destinația România, cred, dar o spun așa estimativ, că e o pondere de un minim 10%-15%, pentru că sunt sigur că între 100.000 – 200.000 de străini vin pe an la pensiunile rurale. Chiar sunt zone precum Maramureș, Bucovina, în anumite perioade, în anumite sate sunt mai mulți turiști străini decât români. Unii sunt veniți din Franța, Marea Britanie, Italia, vin foarte mulți și din Ungaria, în Apuseni, în județele Covasna și Harghita vin ca turiști și sunt foarte mulți.

Vocea.biz: Ce credeți că îi atrage cel mai mult: abundența culinară sau peisajele frumoase?

Traian Bădulescu: Eu zic că toate. La noi s-au și păstrat bine tradițiile, chiar încă e autenticitate. Chiar trebuie să promovăm un turism sustenabil, să nu ne pierdem autenticitatea, să nu ne comercializăm extrem de mult, să nu cădem în latura kitch-ului, poate fi un pericol. Bineînțeles că și gastronomia îi atrage. Avem și vinuri bune și băuturi bune. Se pot îmbina turismul vinicol cu cel rural și cu cel gastronomic. Îi atrag și peisajele și tradițiile. Ce mă bucură e că din ce în ce mai multe pensiuni au început să promoveze mai mult decât aspectul culinar, cazare și peisaje frumoase, pe care le aveau oricum – pentru că natura chiar e darnică cu România. Multe pensiuni, și ANTREC-ul în sine promovează multe festivaluri. În fiecare zonă are măcar o dată, de două, chiar trei ori pe an festivaluri precum răvășitul oilor, festivalul tradițiilor ș.a.m.d. și sunt din ce în ce mai multe programe opționale, de exemplu: echitație, iarna plimbări cu sania trasă de cai, mici tururi, vizite la mănăstiri, obiective turistice.

Vocea.biz: Legat de cât de darnică a fost natura cu noi: avem toate formele de relief în țară, deltă, segmentul rural dezvoltat din belșug, și cu toate astea atragem foarte puțini turiști comparativ cu alte țări europene, care poate nu au atâtea atuuri câte avem noi. Care au fost hibele care au tot împiedicat turismul românesc să se dezvolte în ochii străinilor?

Traian Bădulescu: Sunt multe hibe, avem de vorbit mult. Chiar am fost invitat la Sibiu la o conferință foarte interesantă și am și spus că dacă toată România ar fi fost Sibiu, ajungeam mult mai departe. Nu e singurul exemplu, dar e unul din primele exemple. Culmea, n-am ieșit în față pe plan extern cu litoralul, nu cu muntele, la capitolul schi nu suntem încă competitivi, nu avem infrastructură, e o realitate. Sibiul a știut să aibă un management de oraș eficient și chiar a devenit un oraș turistic cunoscut pe harta Europei, nu în primele 10, dar e un oraș cunoscut. Acolo a fost o coerență foarte mare, un management bun, comunicare și încredere în propriul produs. Să ne gândim că România ar fi o corporație, o companie mare. Cum poți să ieși în afară, dacă angajații, românii în sine, nu au încredere în propriul produs, propria firmă? Deși crește încrederea românilor în turismul românesc, inclusiv litoralul are o imagine mai bună în ultimii ani și s-a muncit mult pe partea asta, dar, încă, majoritatea românilor nu au încredere mare în turismul românesc și nu poți să ieși în afară până nu ai încredere în propriul produs. Contează foarte mult și spiritul național. Dacă vorbim cu un ungur, chiar și cu un bulgar, cu un german sau francez, toți spun că sunt tari pe turism și au o țară frumoasă. La noi mulți români spun ”și ce să vezi în România?”, deși foarte mulți care călătoresc și apoi revizitează România rămân surprinși. Am întâlnit situații, inclusiv prieteni, care au călătorit mult în Occident, au călătorit în alte țări, și aveau percepția hotelurilor comuniste, prăfuite din România, și când s-au cazat la un hotel au spus că nu se așteptau să găsească și la noi hoteluri ca în Vest. Le-am spus că dacă n-au mai fost de 10-15 ani, s-au mai schimbat și la noi lucrurile.

N-avem comunicare între instituții. Trebuie să fie o comunicare și între organizațiile din turism mai bună, și între instituțiile de stat, între ministere. Turismul nu ține numai de Ministerul Turismului. E bine că avem un minister al turismului, e bine că ministrul Turismului are acces la masa ședințelor Guvernului – era nevoie de cineva acolo – dar Ministerul Turismului trebuie să se pună de comun acord cu Ministerul Transporturilor, avem o companie aeriană națională, un simbol pe lângă celelalte companii aeriene, care ar trebui dezvoltată. De infrastructura rutieră nu mai vorbim. Cel puțin 10 ministere trebuie să colaboreze între ele pentru un master plan turistic, vorbim și de Ministerul Educației pentru că, de multe ori, vacanțele au afectat sezonul turistic, Ministerul Culturii. Perioadele de vacanță au afectat sezonul pentru că multe familii cu copii își alegeau sejururi și în septembrie, iar faptul că a început mai devreme școala a dat peste cap sezonul. Ar fi bine să fie o comunicare, ca să fie sprijinit și turismul. E normal că învățământul și sănătatea sunt cele mai importante domenii, dar și turismul [trebuie privit ca atare]. În Germania e o necesitate, concediul e aproape obligatoriu, nu există german care să meargă în concediu măcar o dată și ar trebui, și în România, pas cu pas, să ajungem aici.

Ne trebuie, nu în ultimul rând, o promovare mult mai coerentă și eficientă și fonduri mari de promovare. Cât de mult s-ar strădui sectorul privat, care bineînțeles că trebuie să se implice, dar în termeni de promovare și statul are un rol foarte mare. Dacă turismul aduce României 2 miliarde euro anual la buget, fondul de promovare și bugetul alocat turismului ar fi trebuit să fie măcar de 1%, cum alocă și o corporație mare.

Vocea.biz: Cum a fost percepută România pe plan extern în virtutea evenimentelor care au avut loc, mă refer la protestele în stradă? A fost văzută ca o destinație sigură sau, din contră, au fost oameni care au renunțat să mai vină aici?

Traian Bădulescu: Contează mult că ne-am câștigat o simpatie, clar. S-a văzut că suntem un popor și civilizat și ținem la țara noastră, că există o societate civilă. Ca imagine de țară ne-am câștigat clar o simpatie. Din punctul meu de vedere, ce am avut până acum au fost cele mai civilizate proteste pe plan mondial, din ultima vreme. Am ajuns pe primele pagini ale ziarelor – asta a arătat că societatea civilă e vie, dar nu s-a recurs la violență, în niciun caz. E drept, am câștigat o simpatie, dar mulți turiști evită pe moment să vină aici. Au fost anulări, dar nu multe. Din ce am văzut, majoritatea anulărilor au fost ale unor oameni de afaceri care au preferat să mai aștepte un pic. Pe de altă parte, multe agenții, cu care am vorbit și au avut turiști în perioada asta, n-au avut anulări. Oricum nu vin mulți turiști străini în ianuarie, februarie, vin mai mult pe partea de business. Din ce am vorbit eu nu a fost nicio anulare pentru sejururi sau circuite care vor fi în sezonul estival. În plus, mulți oameni din turism au și lansat semnalul, și la parteneri, că oamenii se pot plimba în centrul Bucureștiului, în mijlocul demonstrațiilor, sau pot bea o cafea la 200 metri de Piața Victoriei și vor vedea că totul e pașnic. S-a și lansat semnalul ăsta. Mulți oameni de turism au fost responsabili și au publicat fotografii. Oricum, și mass-media internațională a reflectat destul de obiectiv. Nu avem nevoie de violență, pentru că imediat cum ar apărea imagini violente am pierde enorm și trebuie să fim atenți la asta.

Vocea.biz: În raport cu ceea ce s-a întâmplat pe plan european, atacuri teroriste și evenimente de stradă violente care s-au tot înmulțit în ultima perioadă, cum credeți că va fi percepută România de turiști, având în vedere faptul că nu a avut niciun astfel de eveniment? Cum ar putea să câștige mai mulți turiști, având în vedere că e o destinație sigură?

Traian Bădulescu: România a început să fie percepută din ce în ce mai mult ca o destinație sigură, dar nu e bine să ne bucurăm de răul altuia și nici nu aș pune, printre primele cuvinte neapărat ca promovare, faptul că suntem o destinație sigură. E bine să spunem că suntem o țară sigură, dar nu aș vedea-o ca pe principalul atu. Lumea își dă seama. Toți potențialii turiști urmăresc știrile și văd că la noi nu se întâmplă nimic rău. Chiar la mitingurile și demonstrațiile din Piața Victoriei s-a văzut că la români și când sunt demonstrații sunt pașnice, nu fumigene, lacrimogene, nu tu bătăi. E un lucru bun. Ne-am arătat ca o nație civilizată, până la urmă. Cultura demonstrațiilor este și în Europa Occidentală, și în SUA, și la ei au ieșit sute de mii, și mă îndoiesc că nu merg turiștii în Washington. E un avantaj că suntem o țară sigură, dar ar trebui să mergem totuși pe calitatea serviciilor, pe potențialul turistic, pe lângă faptul că suntem o țară sigură. Cel mai mult românii au fost influențați de faptul că suntem o țară sigură – au fost turiști care anul acesta au ales litoralul românesc, pentru că sunt acasă, găsesc hoteluri bune, plaje avem. Ca turiștii străini să perceapă că suntem o țară sigură ar trebui să și afle mai mult despre România, să ne inoculăm oarecum în mintea lor ca destinație turistică.

Vocea.biz: Ce alte destinații mai sunt considerate sigure în Europa, în momentul de față? Au apărut modificări de prețuri în aceste destinații, mizând pe faptul că sunt sigure?

Traian Bădulescu: Prețurile nu s-au schimbat foarte mult, dar, e drept, și în Spania, Grecia și Bulgaria anumite hoteluri au mărit prețurile datorită cererii. Agențiile de turism, inclusiv cele din România, au negociat din timp prețurile și turiștii nu vor suferi mult din cauza asta. Mulți turiști au evitat anumite țări și s-au îndreptat către aceste țări și clar Spania, Grecia, Bulgaria, sunt țări sigure și, chiar dacă Spania și Bulgaria cândva au avut și ele probleme, de ani de zile nu au mai avut, și sunt în topul preferințelor. Vorbim apoi și de insule din Marea Mediterană, precum Cipru, inclusiv Ciprul de Nord, care o destinație mai nouă, sigură, Malta. Italia e iar o destinație sigură, la ora actuală.

INTERVIURILE Vocea.biz cu Traian Bădulescu – Cât plătesc românii pentru vacanțele în străinătate – VIDEO

Vocea.biz: Procentual, cam cu cât au crescut prețurile în aceste zone?

Traian Bădulescu: E greu de făcut o medie, dar și dacă vorbim de creșteri vorbim de câteva procente, de până în 10%, acolo unde au fost. Cel puțin pentru sezonul acesta agențiile de turism deja aveau tarifele din toamnă și rămân neschimbate, pentru că un hotel când semnează un contract cu o agenție îl respectă. Dar, pe alocuri, pentru turiștii care vin în mod individual sau pentru cei care negociază de abia de acum, e posibil ca anumite hoteluri să fi crescut tarifele cu până la 10%.

Vocea.biz: Cum e segmentul de last minute în România? Cam câți turiști români pleacă în ultimul moment în străinătate, spre deosebire de celelalte țări europene, unde e mai dezvoltat acest segment?

Traian Bădulescu: La noi există acest segment, dar, pe măsură ce crește early booking-ul, scade last minute-ul. Vorbim și de o tipologie diferită a turiștilor. Când vorbim de familii, cu și fără copii, unde fiecare membru al familiei e angajat undeva, își iau concediu din timp, nu pot risca să stea după un last minute, pentru că atunci riscă să nu mai găsească destinația dorită. Din ce în ce mai mulți români sunt pretențioși, nu vor oriunde, vor neapărat în Bulgaria, în stațiunea Y, la hotelul X, sau măcar la un hotel similar, vor în Grecia pe o anumită insulă. Last minute-ul prinde mai ales la tineri, cei până în 35-40 ani, prinde mult la cei cu profesii liberale, care nu au obligații mari de familie. La noi, din ce știu eu, categoria asta nu prea există. În Occident, sunt chiar tineri care se reunesc pe aeroport, cu bagajele pregătite și habar n-au unde să plece, se uită la oferte și aleg împreună o destinație last minute.

INTERVIURILE Vocea.biz. Traian Bădulescu, consultant turism, despre ofertele early booking pentru destinațiile preferate de români – VIDEO

Vocea.biz: În România, cam cât reprezintă procentual cei care își achiziționează vacanțe last minute?

Traian Bădulescu: E greu de spus. Estimativ sunt câteva procente, dar sunt, pentru că la last minute poți să găsești uneori o ofertă mai ieftină decât la early booking, dar la risc, unde a mai rămas ceva, unde mai sunt locuri. Se întâmplă ca hotelul să mai aibă loc, dar să nu mai fie loc pe avion, în anumite situații, dacă e o cursă charter.

Vocea.biz: Ca o concluzie: cum estimați că va evolua piața de turism în 2017? Ce așteptări aveți, atât pe plan intern, cât și pe plan extern?

Traian Bădulescu: În 2017, fără exagerare, va fi un plus, dacă nu va interveni nimic negativ, să sperăm. Până la ora actuală, va fi un plus atât pe turismul intern, cât și pe outgoing – turismul extern, dar și pe incoming. Pe incoming, care e foarte important pentru economia României, important e să aducem mulți turiști în România, e ca un export de servicii. Ei vin și lasă bani aici, iar un turist care pleacă mulțumit ne ajută și ca imagine de țară. Pe incoming semnalele sunt bune. Cred că și în acest an vom avea o creștere de 10%-15%. A contat și că e o destinație sigură și ne-am și câștigat un pic simpatia. Au mai aflat mulți de România, că există pe hartă. Pe turism intern va fi o creștere și anul acesta, ar putea să fie chiar o creștere foarte mare, dacă s-ar implementa voucherele de vacanță, care sunt funcționale, dar am înțeles că pentru angajații la stat încă se așteaptă luna iulie. Voucherele de vacanță se adresează doar turismului intern, pentru concedii în România, ceea ce va însemna și o creștere a turismului intern și un beneficiu meritat al angajaților. Mă refer la angajații de la stat, pentru că pentru companiile private ele sunt în vigoare și depinde de management-ul fiecărei firme. Pe outgoing va fi o creștere mai ponderată, dar va fi, pentru că România a ieșit din acea criză financiară care a început în 2009, și pe destinații externe precum Spania, Grecia, sunt creșteri, între 5% – 15%, depinde de agenție.

Vocea.biz: Ca destinații noi, ce ne așteptăm să vedem în top anul acesta?

Traian Bădulescu: E greu de punctat o destinație nouă, pentru că mai toate, până la urmă, au cam fost în topuri, dar ca destinație mai mică introdusă în acest an avem Ciprul de Nord. Cipru oricum era o destinație cunoscută de români, Croația și Muntenegru sunt solicitate în continuare, dar nu putem să spunem că sunt destinații noi. Aștept cu nerăbdare Grecia, să văd cu ce o să mai vină, pentru că are foarte multe insule și regiuni încă nepromovate pe piața românească, cum ar fi Peleponnese, Loutraki. Deocamdată negociază și agențiile, dar eu estimez că vom mai avea surprize pe Grecia, câteva destinații noi, introduse mai timid în acest an. Dacă mă gândesc la Emiratele Arabe Unite, Dubaiul e o destinație consacrată – cam 50.000 de români merg pe an, dar au început din ce în ce mai mulți români să viziteze și celelalte Emirate, ca Abu Dhabi. Românii au început să își mai diversifice opțiunile, vor să viziteze mai mult. Portugalia e din ce în ce mai vizitată. Inclusiv o destinație culturală extraordinară ceva mai îndepărtată, Insulele Azore, nu pot să spun că va fi o destinație de masă, dar sunt cereri mai mari anul acesta. Pe de altă parte, destinațiile clasice sunt cele consacrate, doar să apară la un moment dat o stațiune mai bine promovată. Românii aleg ori destinațiile apropiate și sigure, vorbim aici de Grecia și Bulgaria, ori destinaţiile la o distanță medie și sigure, precum Spania, Portugalia, insulele din Mediterană.

loading...
VEZI COMENTARII