Municipalitatea vrea să atragă mai mulți turiști prin introducerea sediului Primăriei Capitalei în patrimoniul turistic, mizând pe exemplul altor capitale europene precum Varșovia și Praga, care au atras 8,5 milioane, respectiv 7 milioane de turiști, față de București, care a avut, în 2016, 1,1 milioane de vizitatori.
Clădirea Primăriei Municpiului București va fi declarată obiectiv turistic, după încheierea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor și va putea fi inclusă într-un program de vizitare, conform votului exprimat de consilerii generali ai Primăriei Capitalei, în ședința de miercuri.
Accesul turiștilor care vor să vadă sediul primăriei va fi permis în weekend și în zilele de sărbători legale, pentru a nu perturba activitatea de lucru din clădire.
”Având în vedere importanța culturală și arhitecturală a imobilului Palatului administrativ al Municpiului București și ținând cont de faptul că a fost restaurat de curând, consider că introducerea în circuitul turistic al Capitalei va crește atractivitatea Bucureștiului ca destinație culturală și va stimula interesul bucureștenilor pentru propriul patrimoniu cultural, contribuind astfel la protejarea și valorificarea acestei resurse importante de dezvoltare economică durabilă a Capitalei”, susține consilierul general din partea USB, Roxana Wring, în expunerea de motive care însoțește proiectul.
Potrivit acesteia, introducerea Capitalei în circuitul turistic va crește interesul turiștilor pentru București, ținând cont de importanța culturală și arhitecturală a clădirii Palatului Administrativ al Municipiului București. Totodată, Wring speră că va stârni interesul românilor pentru propriul patrimoniu cultural.
”În ciuda faptului că Bucureștiul nu are încă o strategie de promovare a turismului cultural, Primăria Capitalei ar putea deveni un model de bună practică prin adoptarea unui proiect de hotărâre care să integreze imobilul în care își desfășoară activitatea în circuitul turistic al Capitalei, folosind exemplul marilor orașe europene, precum, Viena, Londra, Paris, Barcelona, Madrid, Berlin, ale căror primării își deschid porțile pentru turiștii interesați de patrimoniul cultural”, precizează consilierul general.
Clădirea în care se află sediul Primăriei Capitalei a fost construită între 1906 și 1910, fiind, în prezent, un monument istoric de categorie A de importanță națională și europeană. Imobilul a fost construit de Elie Radu, în baza proiectului arhitectului Petre Antonescu, unul dintre principalii promotori ai stilului de arhitectură neoromânesc și creatorul unor clădiri reprezentative pentru oraș precum Arcul de Triumf, Agricola Fonciera, Banca Marmorosch, fosta Societate Politehnică.
În 1910, la inaugurare, imobilul care adăpostește acum Primăria Capitalei a fost numit Palatul Ministerului Lucrărilor Publice. Tot atunci, Monetăria Națională a bătut o monedă comemorativă, care avea pe o față profilul regelui Carol I, iar pe cealaltă cu silueta clădirii.
După Primul Război Mondial, titulatura instituției găzduite în clădire a devenit Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, până la sfărșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când imobilul, avariat de bombardamente, a fost reconstruit și lărgit sub îndrumarea aceluiași arhitect. După ce, în 1948, Petre Antonescu a renovat clădirea și i-a adăugat un etaj în plus, s-a instalat aici Primăria Generală, care a devenit ulterior Sfatul Popular al Capitalei.
În anul 2010, clădirea Primăriei Municipiului București a fost supusă unui amplu proces de restaurare și consolidare care a durat mai bine de șase ani și jumătate. Potrivit primarului general, Gabriela Firea, toată consolidarea, modernizarea și reabilitarea sediului a costat în total 28 de milioane de euro, de aproape trei ori mai mult față de suma inițială aprobată de consilierii generali – 10,5 milioane euro – în timp ce lucrările au durat de două ori mai mult față de termenul prevăzut inițial – trei ani.
Consolidarea s-a făcut prin izolarea antiseismică a bazei clădirii, care constă în decuplarea structurii de vibraţiile terenului şi introducerea izolatorilor seismici, metodă care îi conferă o rezistenţă la cutremure “de 9 – 9,2 grade, când se produc modificări de relief”, potrivit fostului edil-şef al Capitalei, Sorin Oprescu.
În tot acest timp, Primăria Capitalei a funcționat într-un turn de birouri de pe Splaiul Independenței, plătind o chirie lunară de aproximativ 300.000 de euro lunar, respectiv un total de aproape 21 de miloane de euro. În anul 2013, dacă primarul general de la acea vreme, Sorin Oprescu, ar fi activat clauza contractuală, chiria ar fi putut să se transforme în rate pentru achiziţionarea acestui imobil. Oprescu a declarat că această chirie se va transforma într-un leasing financiar, după expirarea perioadei de închiriere, ceea ce nu s-a mai întamplat, însă.
Sursa foto: Captură video Youtube