Boboteaza. Tradiții și superstiții de Bobotează

Lumea românului a fost dintotdeauna bogată în obiceiuri și tradiții, în care ritualurile păgâne se împletesc cu legile creștine. Botezul Domnului, sau Boboteaza este o astfel de manifestare a spiritului folcloric. În ziua de 6 ianuarie, când noul an abia mijește în calendar, se sărbătorește Botezului Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului.

Cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”, în ziua de Bobotează se realizează sfințirea apelor.

Tradiții și superstiții de Bobotează

Igor Dodon, pe urmele lui Vladimir Putin. Președintele Moldovei a făcut și el baie în apele…

Vladimir Putin a sărbătorit de Bobotează cu o baie în apa înghețată a lacului Selinger

• Începând cu data de 2 până pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Preotul, însoţit de dascăl, cel ce poartă găletuşa cu apă sfinţită şi busuioc umblă pe la casele oamenilor cu Iordanul.
• De Bobotează, preotul aruncă trei cruci de lemn într-o apă curgătoare, iar băieții sar în apă, întrecându-se în a găsi primul crucea sfințită, iar acela ce va aduce primul crucea la mal va fi binecuvântat și va avea parte de noroc tot anul.
• Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul. Motivul? Să-ţi ouă găinile tot anul.
• Pentru a avea un an cât mai îmbelșugat, credincioșii stropesc cu apă sfințită toate bunurile, inclusiv copacii, recoltele sau animalele.
• În Ajunul Bobotezei fetele îşi pun un fir sfințit de busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul, iar cei ce au postit toată ziua vor avea noroc tot anul.
• În această zi se sfințesc toate apele. Timp de nouă zile, nu se spală şi se aduc la biserică cruci de diferite mărimi, din gheață sau din lemn.
• De Bobotează, în satul Şercăița, din Țara Făgăraşului, încă se mai păstrează un obicei moştenit din străbuni şi anume jucatul butoiului.
• Un alt obicei este Ardeasca, o celebrare a focului (invocat de săteni să alunge spiritele rele) în jurul căruia se fac hore și se sare.
• Tot în această zi, există superstiţia că fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se îmbăiază şi se stropesc cu apă în cap de nouă ori pentru a-și visa pețitorii în noaptea ce urmează.
• Se spune din bătrâni că fetele care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
• O altă datină este aceea ca fetele din sat să se ducă la un mesteacăn sau alt arbore şi să descânte pentru măritiş, bunăstare sau peţitori.
• În ajunul Bobotezei, se merge cu Chiraleisa. Grupuri de copii se înarmează cu clopoţei, sună din tălăngi gospodarilor din sat şi poartă la căciuli busuioc, brad sau vâsc.
• În această zi sunt interzise certurile în casă. Nu se dă nimic ca împrumut, nici măcar jăratec din focul încins al sobei.
• Se mai crede că în ziua de Bobotează pomii încărcați cu promoroacă vor da rod bogat.
• O altă legendă arhaică spune că animalele din bătătură vorbesc între ele în noaptea ajunului de Bobotează despre comori ascunse.

Ritualul sacru al Gevrelei (geavrelei)

În satul Morteni, situat la 11 kilometri de Găești, are loc  la sfârșitul sărbătorilor de iarnă un ritual unic în țară.

Acesta s-a combinat cu un mai vechi ritual de purificare asimilat la rândul său de riturile inițiatice ale celor 12 zile faste dintre ani, cultivate cu predilecție de către romani.

Ritualul gevrelei (sau geavrelei, după pronunția localnicilor) are loc de Bobotează, când flăcăii care alcătuiesc așezarea se constituie în mai multe grupuri și pleacă la colindat.

Asemenea vieții tribale, aceștia își părăsesc casele și trăiesc în locuința unui bătrân (vezi fosta casă inițiatică a bătrânului Șaman inițiator), unde vor sta până la terminarea evenimentului ritualic.

Flăcăii strâng geavrelele (batiste de pânză sau mătase brodate de fetele de măritat) și le sfințesc prin stropirea cu apă și busuioc.

Prin păstrarea lor de către fetele din sat, aceste gevre devin obiecte ritualice.

Ritualitatea geavrelelor este molipsitoare, transmițându-se și prăjinii de 12-14 metri de care se leagă și care, împodobită în vârf cu o cruce și un buchețel (chită) de busuioc, se transformă într-un „steag simbolic.

Din acest moment sărirea prăjinii sau ruperea ei aduce mare ghinion, ba chiar moartea celui care n-a respectat cu strictețe ritul.

În zorii zilei de Bobotează, flăcăii pornesc spre centrul satului purtând în întrecere steagurile lor.

Cei care ajung primii se bucură de un prestigiu mai mare, fiind primiți cu mare entuziasm de către săteni.

Preotul sfințește nu numai apa (agheasma), ci și steagurile ce vor fi ridicate spre cer cu strigăte de bucurie.

Obiceiul se suprapune astfel complexului ritualic comun al Bobotezei, care se desfășoară a doua zi.

Dup㠄învestire” și „consacrare”, geavrelele sunt înapoiate fetelor.

Din acest moment ele vor beneficia de noroc în dragoste, de admirația flăcăilor la horă, de un măritiș rapid și de o căsnicie împlinită.

Dacă vreunul dintre flăcăi păstrează geavreaua, el se consideră deja alesul fetei care a brodat-o.

Boboteaza(Botezul Domnului) este o sărbătoare creştină căreia i s-au atribuit mai multe elemente ale unor rituri păgâne, cum ar fi cel de fertilitate, purificare, cinstire a sacralității apei şi a focului.

Astfel, sărbătoarea Bobotezei este dedicată, pe lângă cinstirea religioasă, unor obiceiuri cum ar fi: săritul peste foc, ghicitul, vrăjile de dragoste, ritualurilor de purificare şi fertilitate.

În fiecare an de Bobotează, credincioșii se duc la biserică pentru a lua apă sfințită (Agheasmă Mare).

Sfințirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare este o slujbă săvârşită anual în ziua în care Mântuitorul Iisus fost botezat în apele Iordanului.

Apa Sfințită de Bobotează ne aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti.

Agheasma Mare se ia de regulă pe stomacul gol după Spovedanie.