Falansterul din Boineşti şi povestea călugărului asemănat cu Arsenie Boca

Un loc cu o încărcătură spirituală deosebită, care în urmă cu 100 de ani era frecventat de credincioşi din întregul Imperiu Habsburgic, a devenit astăzi o ruină. Fabulosul falanster din satul Boineşti, judeţul Satu Mare, construit de călugărul Pasztory Arkad (1844-1916), asemănat cu Arsenie Boca, se degradează pe zi ce trece, în curte fiind oficiate din când în când servicii religioase.

Povestea falansterului, o clădire cu 100 de camere pentru nevoiaşi ridicată în urmă cu peste 100 de ani, este de-a dreptul incredibilă. Într-o lume în care diferenţele sociale erau mult mai mari, călugărul Pasztory Arkad, un călugăr impresionat de Ţara Oaşului, a ridicat construcţia tocmai pentru ca persoanele nevoiaşe să aibă un loc de reculegere, un adăpost, un loc unde să primească o farfurie de mâncare.

Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Felician Pop, a declarat, pentru AGERPRES, că această clădire este una deosebită, pe fiecare cărămidă fiind inscripţionate iniţialele călugărului, P.A.

“Falansterul de la Boineşti este una dintre cele mai ciudate construcţii din judeţul Satu Mare. Ea a fost ridicată în urmă cu peste 100 de ani de un călugăr ciudat, Pasztory Arkad. De fapt, atunci când a comandat construirea acestui falanster, un castel cu 100 de camere pentru cei nevoiaşi, pe fiecare cărămidă din această construcţie astăzi aflată în ruină se aflau literele P şi A, Pastory Arkad, pecetluind astfel, credea el pentru nemurire, o construcţie care astăzi se prăbuşeşte. La 22 februarie 2016 s-au împlinit 100 de ani de la misterioasa moarte a călugărului Pasztory Arkad, înmormântat în cimitirul de nord din Nyiregyhaza (Ungaria), acolo unde se face un pelerinaj al celor care îşi mai amintesc de acest călugăr”, a declarat Felician Pop.

Ce zodie era părintele Arsenie Boca. I-a influențat foarte mult destinul, detaliul neștiut de români

Deţinătorul drepturilor asupra imaginii lui Arsenie Boca în România, un tânăr de 24 de ani, a…

Călugărul era perceput asemenea lui Arsenie Boca, se spunea despre el că are puteri taumaturgice, veneau pelerini de la sute de kilometri să-l vadă.

“Important este de ştiut că aşa cum astăzi lumea se duce la Arsenie Boca pentru a se ruga la mormântul unui călugăr, tot aşa veneau din Imperiul Habsburgic cu miile, cu zecile de mii, pelerini care voiau să-l vadă pe călugărul taumaturg care nu era mort, care făcea minuni şi vindecări extraordinare de i s-a dus vestea chiar până la Roma. Ca orice om interesant, şi călugărul Pasztory Arkad era un om contestat. Unii spuneau că ar fi un şarlatan, dar cei mai mulţi îl venerau şi erau în stare să vină de la sute de kilometri în condiţiile de acum 100 de ani numai ca să-l poată vedea şi numai ca să se poată ruga aici. Astăzi lumea a uitat că acest loc este încărcat cu o uriaşă energie, şi poate faptul că în satul vecin, în Prilog, a trăit un alt mare călugăr vindecător, Mihai Neamţu de la Prilog, poate să ne dea şi nouă ideea că există locuri cu energii extraordinare, iar călugării care aveau puteri miraculoase le căutau şi îşi făceau construcţii aici”, a spus Felician Pop.

De-a lungul timpului, falansterul a găzduit mii de persoane, dar după instaurarea regimului comunist ordinul Basilitan şi cultul greco-catolic au fost desfiinţate, oamenii au fost alungaţi, iar clădirea transformată în CAP.

“Povestea acestui castel este absolut ciudată, jumătate din el a fost demolat chiar în 1988, înaintea Revoluţiei, se află pe teritoriul comunei Bixad, iar jumătatea care pare în stare mai bună se află pe teritoriul oraşului Negreşti Oaş. Cei din Bixad au dărâmat atunci la ordinul unei activiste comuniste de la acea vreme, au intrat cu buldozerele, şi poate nu întâmplător în anul următor regimul care s-a atins de aceste clădiri s-a şi prăbuşit”, a adăugat Felician Pop.

Se spune că înainte de moarte, călugărul Pasztory ar fi prevestit prăbuşirea falansterului, motiv pentru care a rostit şi un blestem, dar a revăzut şi o renaştere a sa, care deocamdată cel puţin, nu se întrevede. Prin urmare, toţi cei care au dus lucruri din mănăstire au sfârşit fie în condiţii misterioase, fie destul de repede. Cel care a luat clopotul s-a împuşcat, preotul care a dus iconostasul a murit subit de tifos.

“Ultimul stareţ greco-catolic al mănăstirii din Bixad, Gherontie Maxim, spune că era încărcată cu o energie absolut ciudată şi scrie în memoriile sale că toţi cei care s-au atins de această clădire, toţi cei care au adus o vătămare, au sfârşit în chinuri groaznice. Nu dă exemplul unui caz sau două. Spune: ‘cu toate că ni s-a dat să ducem la mănăstirea Bixad tot ceea ce era în biserica de acolo, m-am ferit ca nu cumva să pun mâna pe ceva şi să distrug’. Sunt multe poveşti în jurul acestui personaj absolut fabulos şi cred că dacă cineva ar avea ideea să facă un film despre acest călugăr, ar avea un succes nemaipomenit, mai ales că toate poveştile legate de misterul, viaţa misterioasă a acestui călugăr, sunt reale şi în tradiţia populară au rămas până în ziua de astăzi”, a mai spus Felician Pop.

Astăzi clădirea falansterului este o ruină. Acoperişul se prăbuşeşte, iar în camerele de la parter sunt ţinute câteva bănci şi obiecte bisericeşti pentru slujbele care mai au loc din când în când în curte.