Ziua păcălelilor este sărbătorită pe plan mondial în fiecare an pe 1 aprilie. Această tradiţie s-a cristalizat de-a lungul secolelor, inspirându-se dintr-un festival din Roma Antică, denumit ”Hilaria”, s-a transformat într-un prilej de glume în Evul Mediu şi a devenit un veritabil fenomen în epoca modernă, la care participă, prin intermediul unor farse elaborate, atât oamenii de rând, cât şi ziarele, posturile de radio-TV şi site-urile unor publicaţii de prestigiu.
Originea acestei zile speciale, celebrată de mai multe secole în diverse culturi, este controversată şi învăluită în mister.
Istoricii au asociat ziua păcălelilor cu festivaluri din Antichitate, precum ”Hilaria”, celebrat în Roma, la sfârşitul lunii martie, în timpul căruia participanţii se deghizau şi purtau tot felul de costume pline de fantezie. Există şi câteva speculaţii potrivit cărora Ziua păcălelilor ar fi fost asociată cu echinocţiul de primăvară (sau vernal) sau cu prima zi de primăvară din emisfera nordică, când mama-natură îi păcăleşte pe oameni cu o vreme înşelătoare, scrie News.ro.
Potrivit unei alte ipoteze, care este intens vehiculată, tradiţia păcălelilor ar fi început însă abia în secolul al XVI-lea, informează site-ul linternaute.fr.
În 1564, regele francez Charles al IX-lea a a decis să renunţe la calendarul iulian şi să treacă la cel gregorian, în urma Conciliului din Trent din anul anterior, care stipula că Anul Nou trebuie să înceapă la 1 ianuarie.
Această schimbare a decalat şi schimburile de cadouri care însoţesc trecerea dintre ani. Pentru a întreţine dubiile legate de ”adevărata” dată de începere a noului an, anumite persoane au continuat să ofere cadouri pe 1 aprilie. Odată cu trecerea timpului, micile cadouri din aprilie s-au transformat în cadouri amuzante, în glume, apoi în veritabile stratageme pentru păcălirea rudelor şi a prietenilor.
În Franţa, farsele sunt cunoscute sub numele de ”poisson d’avril” (”peşte de aprilie”), iar această denumire datează tot din secolul al XVI-lea. Cadourile care erau oferite în aprilie erau adeseori de natură alimentară. Acea dată corespunde cu sfârşitul Postului Mare, perioadă în care consumul de carne este interzis în rândul creştinilor, iar peştele este permis în anumite ocazii. Atunci când glumele de 1 aprilie au devenit tot mai elaborate, una dintre păcălelile cele mai uzuale consta în oferirea unor ”peşti falşi” (din hârtie sau alte materiale).
Tradiţia glumelor de 1 aprilie s-a răspândit şi în alte ţări şi regiuni ale lumii. În Marea Britanie, a ajuns în secolul al XVIII-lea şi se numeşte ”April’s fool day”.
În Scoţia, a devenit un eveniment întins pe durata a două zile, ce începe cu ”hunting the gowk” (”vânătoare de cuci”), când păcăliţii sunt trimişi să facă diverse comisioane aberante (”gowk” fiind un sinonim pentru ”cuc”, un simbol pentru nebunie). A doua zi, celebrată pe 2 aprilie, se numeşte ”Taillie Day” (”Ziua cozii”) şi constă în glume ce vizează spatele unor persoane – lipirea pe hainele lor a unor cozi false sau a unor afişe pe este scris textul ”Loveşte-mă”.
În Mexic, singura farsă acceptabilă de 1 aprilie vizează ”subtilizarea” unui bun material al unui prieten. ”Victima” primeşte în schimb bomboane şi un bilet prin care este înştiinţat că a fost păcălit.
Există şi o versiune indiană a Zilei păcălelilor – ea are loc însă pe 31 martie şi se numeşte ”Sărbătoarea Huli”.
În timpurile moderne, oamenii au devenit tot mai inventivi şi au creat, de 1 aprilie, farse tot mai elaborate.
Ziare, posturi de radio şi de televiziune şi numeroase site-uri participă la tradiţia de 1 aprilie, publicând tot felul de ştiri false, care au înşelat de multe ori vigilenţa publicului.