Gara de Nord, la un pas de demolare. Nicolae Ceauşescu avea în plan s-o facă una cu pământul

Anca Miklos / 26.09.2016
Gara de Nord, la un pas de demolare. Nicolae Ceauşescu avea în plan s-o facă una cu pământul

Gara de Nord, cel mai mare punct feroviar din România a fost la un pas de demolare. Îi pusese gând rău fostul dictator Nicolae Ceauşescu care îşi dorea o relocare a staţiei CFR, undeva la marginea Capitalei.

Gara de Nord fost inaugurată la 25 septembrie 1872 odată cu prima linie ferată Bucureşti-Ploieşti, notează Agerpres. Este situată în piaţa cu acelaşi nume şi reprezintă cea mai mare poartă de intrare în Bucureşti dar face şi legăturile cu toate zonele ţării.

Regele Carol I este cel care a asistat la punerea pietrei de temelie a Gării de Nord, la 22 septembrie/4 octombrie 1869. Staţia urma să fie la conectată la noile linii de cale ferată care urmau să unească Bucureştiul cu Galaţiul şi Craiova.

Construcţia s-a ridicat pe terenul care aparţinea boierului Dinicu Golescu şi se afla de-a lungul Căii Târgovişte, actuala Calea Griviţei, aşa cum se numeşte din 1878. I-a fost dat de zestre fiicei sale căsătorită cu secretarul Legaţiei Marii Britanii, Effigham Grant, nume ce-l va purta viitorul pod.

Terenul a fost fragmentat şi scos pe bucăţi la vânzare, iar Statul român a cumpărat o bună parte din aceste bucăţi pentru a construi gara. Iniţial, a fost proiectată pentru a lega Capitala de Nordul ţării, pentru partea de Sud fiind disponibilă Gara Filaret şi era situată la marginea Bucureştiului la acea vreme.

Clădirea gării, alături de peroane şi linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorţiul Stroussberg, şi a purtat, la început, numele de Gara Târgoviştei. În anul următor, Consorţiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acţiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei gării şi al liniilor adiacente, înfiinţând, totodată, un Consiliu pentru administrarea sa.

În noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei Bucureşti — Ploieşti, Gara Târgovişte a fost dată în exploatare, iar, peste doi ani, la 13/25 septembrie 1872, a fost inaugurată oficial, când au fost date în exploatare liniile ferate Piteşti — Bucureşti — Buzău şi Galaţi — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de staţii.Destinată, iniţial, tranzitului de călători şi mărfuri, cu şapte linii şi multe clădiri de ateliere, gara a fost reamenajată de mai multe ori. Formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre atelierele de reparaţii de un alt corp în orientare perpendiculară, de-a lungul timpului i s-au adăugat noi corpuri, schimbări ale faţadelor, etc., devenind, în timp, un punct terminus.

Abia, în 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, numele său a devenit Gara de Nord. Clădirea de călători avea parter şi etaj, şi era formată dintr-un pavilion central cu două turnuri care există şi astăzi. Faţada principală era orientată de-a lungul Căii Târgovişte. Intrarea se făcea direct din Calea Târgoviştei, şi, în faţă, era o grădină cu o alee centrală numită ”curtea călătorilor”. În perioada 1895-1896 a fost construită o nouă aripă a gării, prevăzută şi cu un “salon regal”, restaurat în forma originală din timpul lui Carol I, şi inaugurat la 1 decembrie 2013, de către principesa Margareta şi principele Radu.

Proiectul ce viza clădirea a fost realizat de arhitectul Victor G. Stephănescu şi a fost demarat în 1932. Corpul nou de clădire, aşa cum se înfăţişează şi astăzi, are o faţadă monumentală, concepută într-o manieră neoclasică modernă, dominată de porticul format din şase coloane de mari dimensiuni.

Au fost modernizate şi sistemele de sonorizare din staţii. În 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) şi şase difuzoare; până în 1938, acestea s-au extins în toate gările din ţară, înlocuind vechiul clopot de peron.

Construcţia Gării a dus, totodată, şi la dezvoltarea urbanistică a zonei din jurul său, care a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuinţele lucrătorilor de la căile ferate.

Începând cu 1941, s-a trecut la sistematizarea întregii zone a Gării de Nord, fiind începută, pe locul vechilor ateliere de reparaţii, construirea Palatului CFR, terminat după 1950, care adăposteşte în prezent, Ministerul Transporturilor. În anii 1960 a fost închisă Piaţa Gării de Nord, construindu-se zece blocuri de o parte şi de alta a palatului C.F.R.

De asemenea, în Piaţa Gării de Nord se află un monument dedicat eroilor ceferişti din timpul Primului Război Mondial, operă a sculptorilor Corneliu Medrea şi Ion Jalea.

Zona Gării de Nord, inclusiv clădirea, suferă importante distrugeri (aripa sudică a gării, linii şi macazuri) în bombardamentele intense asupra Bucureştiului din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Clădirea a rămas în picioare, şi a reuşit să rămână, până în prezent, trecând peste o demolare programată pentru 1992, de fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu, care voia să construiască o nouă gară la marginea capitalei.
Impresionanta clădire a gării este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România. Ultimele lucrări de reabilitare a clădirii Gării de Nord au avut loc între anii 1997 şi 1999, şi au constat în modernizarea sălilor de aşteptare, a sistemelor de afişaj video, montarea de tâmplărie termopan, înălţarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor, introducerea biletelor de peron etc.Cu toate că, după 1990 numărul călătorilor a scăzut treptat, Gara de Nord din Bucureşti rămâne un punct important pe harta feroviară a României, dar şi a Europei. În prezent, peste 200 de trenuri sosesc şi pleacă din gară, având legături către toate marile oraşe ale ţării, dar şi către importante oraşe europene precum Munchen, Viena, Budapesta, Frankfurt, Veneţia, Berlin sau Istanbul.

Trebuie amintit faptul că, Gara de Nord, alături de Gara Sinaia, sunt puncte de tranzit ale celebrului tren de lux Orient Express, care parcurge o dată pe an ruta Paris — Istanbul, readucând în memorie traseul celui mai cunoscut tren european care pornea cu mai bine de 125 de ani în urmă, de pe peronul Gării de Est din Paris, spre Istanbul.

Citește și...