O legendă a Hollywood-ului a văzut lumina zilei în România. Joe Pasternak, producătorul care a lucrat cu Elvis şi Marlene Dietrich

Lumea cinematografică l-a ştiut ca având origini în Ungaria, însă Joseph Herman Pasternak s-a născut în 1901, în oraşul Şimleu Silvaniei. Era fiul unei familii de evrei şi, după cum povestea mai târziu publicaţiei americane L.A. Times, visul său din copilărie era să aibă propria sa baie.

Greutăţile traiului din Şimleu şi faptul că tatăl său a rămas fără slujbă a făcut ca tânărul Joseph să emigreze, împreună cu familia, în SUA, 1921. Avea atunci doar 20 de ani şi şi-a început „cariera” într-o fabrică de curele din Philadelphia. S-a mutat apoi la New York, unde a lucrat mai întâi într-o cafenea, după care s-a apropiat de lumea filmului, angajându-se ca spălător de vase la Long Island Paramount Studio. Şi-a încercat norocul ca actor, încercarea dovedindu-se, însă, un eşec total. La un moment dat, însă, unui regizor i s-a făcut milă de bietul spălător de vase şi l-a luat ca al patrulea său asistent, cu un salariu de 16 dolari pe săptămână. Se întâmpla în 1923, momentul marcând începutul său în cinematografie.

La Hollywood a ajuns în acelaşi an, odată cu închiderea sudioului Paramount din Long Island. Flerul său fulminant l-au ajutat să avanseze rapid în carieră, fiind trimis, imediat, la Berlin, ca director al studioului Universal Pictures din capitala germană. La 28 de ani era deja un realizator consacrat în Austria şi Germania, realizând, prin casa de filme Universal Pictures, musical-uri în limba germană pentru piaţa internaţională. La Hollywood se întoarce în 1936, unde lucrează tot pentru Universal Pictures. Toarnă, în acelaşi an, filmul „Three Smart Girls”, având-o ca protagonsită pe cântăreaţa americană de 14 ani Deanna Durbin. Filmul devine mare succes de box-office şi, împreună cu alte nouă producţii pe care Pasternak le face cu Deanna Durbin, salvează Universal Picture de la faliment. Joe pasternak este creditat şi cu salvarea carierei marei actriţe Marlene Dietrich, care intrase într-un con de umbră până când productorul a luat-o sub protecţia sa şi a distribuit-o în filmele sale.

În 1941 s-a mutat la Metro – Goldwyn – Mayer, unde a continuat să producă musical-uri, lucrând şi promovând voci precum cele ale lui Kathryn Grayson, Jane Powell şi Mario Lanza. Cel mai mare succes al său este filmul „The Great Caruso (1951), cu tenorul Mario Lanza în rolul principal. În 1960 a produs pentru MGM musical-uri ce l-au avut în prim plan pe regele rock-and-roll-ului, Elvis Presley.

„Masculinitatea toxică” a lui Andrew Tate, inspirație pentru filmul „Speak No Evil”. Ce a făcut în…

Despărțire răsunătoare la Hollywood! Cele două mari vedete n-au mai apărut împreună de câteva luni și…

În anul 1966 se ocupă de producţia ceremoniilor de decernare a premiilor Oscar, prima ediţie filmată color, la care cel mai premiat film a fost „Doctor Zhivago”, al cărui scenariu a fost scris de o rudă mai îndepărtată a lui Joe, Boris Pasternak.

Joe Pasternak s-a retras din activitate în 1968, la vârsta de 67 de ani şi după 40 de ani de carieră cinematografică, în care a produs peste 90 de filme de lung metraj şi trei ceremonii de decernare a premiilor Academiei (Oscar). Cea care l-a tras pe margine a fost boala Parkinson. Moare la Beverly Hills, în 1991, cu câteva zile înainte de a împlini 90 de ani. A lăsat în urmă nu doar o prodigioasă activitate cinematografică, ci şi trei fii: Michael Joseph Pasternak, un celebru DJ din anii 1960, cunoscut în SUA ca „Emperor Rosko”, Jeff Pasternak, compozitor şi interpret, şi Peter Pasternak, un profesionist al industriei muzicale de peste Ocean.

Filmografia lui Joe Pasternak include producţii precum Ludwig II, King of Bavaria (1929), Little Mother (1935), Three Smart Girls (1936), One Hundred Men and a Girl (1937), Destry Rides Again (1939), The Under-Pup (1939), Anchors Aweigh (1945), Thrill of a Romance (1945), Three Daring Daughters (1948), The Toast of New Orleans (1950), Summer Stock (1950), The Great Caruso (1951), The Merry Widow (1952), The Student Prince (1954), Athena (1954), Hit the Deck (1955), Love Me or Leave Me” (1955), The Opposite Sex (1956), Where the Boys Are (1960), Please Don’t Eat the Daisies (1960), Billy Rose’s Jumbo” (1962), The Courtship of Eddie’s Father (1963), Girl Happy (1965), Spinout (1966), Made in Paris (1966) sau The Sweet Ride (1968). Filmele sale au fost uneori blamate de critici, dar aproape niciodată de public. Producţiile semnate de Pasternak au adus caselor de film încasări de peste 400 de milioane de dolari. „Dacă luam procent din încasări, eram cel mai bogat bărbat din oraş”, declara, el, într-un interviu acordat în 1980 publicaţiei The Los Angeles Times .

Pentru activitatea sa, a fost nominalizat de două ori la Oscar, de trei la Globul de Aur şi a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame. În România, singurele referinţe la existenţa sa şi la provenienţa lui le-am găsit în Dicţionarul Personalităţilor Sălăjene, editat de Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Băsescu”, în care cineastului îi este rezervată o pagină întreagă. Lipsa informaţiilor despre legătura lui Joe Pasternak cu Sălajul şi cu România porneşte de la faptul că, în momentul naşterii sale, judeţul făcea parte din Austro – Ungaria, astfel că în documentele oficiale la ţara de origine a sa apare Ungaria

Daniel Stejerean, directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei, care a studiat istoria comunităţii evreieşti din oraş, afirma că marele cineast nu mai are niciun urmaş aici, toţi cei apropiaţi lui trăind peste Ocean.

Casa în care s-a născut şi a trăit în copilărie producătorul de film a rezistat timpului şi este în picioare şi azi, fără ca nimeni să facă vreun demers de a o transforma, eventual, într-o casă memorială.