Misterul zâmbetului Mona Lisei. Cine a fost muza din spatele Giocondei

O echipă de cercetători din Marea Britanie, care analiza o pictură realizată de Leonardo da Vinci a ajuns la concluzia că maestrul s-a folosit de o iluzie optică pentru a înşela vederea periferică a privitorului. Cu această ocazie a fost descifrat și misteriosul zâmbet celebru al Mona Lisei. Alți cercetători au căutat cine se afla, de fapt, în spatele zâmbetului din tablou.

Expresia misterioasă a Mona Lisei captivează de câteva secole lumea întreagă, însă ea nu reprezintă singurul zâmbet enigmatic pe care l-a creat Leonardo da Vinci, se afirmă într-un articol publicat în dailymail.co.uk.

Cercetătorii britanici de la Universitatea Sheffield Hallam şi de la Universitatea Sanderland au examinat o pictură mai veche a maestrului italian şi afirmă că au descoperit secretul acestuia pentru a realiza pe pânză “un zâmbet ce nu poate fi descifrat”. Studiul lor a dezvăluit felul în care “La Bella Principessa”, pictată de Leonardo da Vinci înainte ca maestrul italian să finalizeze Mona Lisa la sfârşitul secolului al XV-lea, foloseşte un truc inteligent pentru a înşela atenţia privitorului.

Savanţii britanici au descoperit că, printr-o modalitate specifică de combinare a culorilor, realizată pentru a înşela vederea periferică, forma gurii femeii din tablou pare să se modifice în funcţie de unghiul din care este privită.

Cel mai scump tablou din istorie. “Salvator Mundi”, vândut contra sumei de 450 de milioane de…

Desenul lui Leonardo da Vinci, descoperit recent, nu va putea fi vândut în afara Franţei

Atunci când este privită direct, linia gurii femeii din pictură este orientată în jos. Dar, întrucât ochii privitorului se îndreaptă apoi imediat în alte direcţii, pentru a examina şi alte trăsături ale portretului, colţurile gurii acesteia par că urmează o linie ascendentă, creând astfel un zâmbet ce poate fi observat doar indirect, din lateral, la fel ca în cazul Mona Lisei. Tehnica se numeşte “sfumato” şi poate fi observată atât în portretul “Mona Lisa”, cât şi în “La Bella Principessa”.

Deşi tehnica a fost utilizată şi de alţi artişti renascentişti, niciunul nu a atins nivelul de măiestrie al lui Leonardo da Vinci, afirmă autorii studiului, publicat în revista Vision Research.

Muza din spatele tabloului

Dacă știm deja că zâmbetul enigmatic al Giocondei este un complex artificiu compozițional, cum rămâne cu muza din spatele celebrului tablou?

Din ce în ce mai mulţi istorici sunt de acord că Lisa Gherardini del Giocondo, o femeie de viţă nobilă care a fost cea de-a treia soţie a înstăritului vânzător de mătase Francesco del Giocondo, a fost cea care a pozat pentru capodopera renascentistă.

În timpul unei investigaţii demne de Codul lui Da Vinci, un grup de arheologi, conduşi de Silvano Vinceti, au exhumat mai multe schelete, depozitate unele peste celelalte sub capelă. Datarea cu carbon făcută ulterior de oamenii de ştiinţă a determinat că unul dintre schelete a aparţinut unei femei decedate în jurul anului 1542, adică acelaşi an în care Gherardini, care era văduvă şi locuia cu fiica sa, maica Marietta, s-a stins din viaţă, la vârsta de 63 de ani, potrivit Daily Mail.

Conducătorul investigaţiei, Silvano Vinceti, care este şi directorul Comitetului Naţional al Moştenirii Istorice, Culturale şi de Mediu, susţine că este foarte probabil ca aceste rămăşiţe să aparţină lui Gherardini. ”Există elemente convergente, deasupra tuturor celor 14 teste cu carbon, care susţin faptul că este posibil să fi găsit mormântul Lisei”, a susţinut cercetătorul de artă, care a făcut înainte descoperiri uluitoare bazate pe rămăşiţele artistului Caravaggio.