Osváth Richard a câștigat medalia de argint la Olimpiada Paralimpică. Povestea românului care aduce glorie Ungariei

Născut în Satu Mare, Osváth Richard a cîștigat medialia de argint la Olimpiada Paralimpică la proba de sabie. În finală, Osváth Richard a fost învins de ucraineanul Andriy Demcsák, dar a avut parte și de un arbitraj potrivnic.

Richard Osváth și-a trecut în palmares a doua medalie la Olimpiada Paralimpică, după cea de bronz obținută acum 4 ani la Londra.

Povestea sportivului născut în Satu Mare, dar care luptă pentru Ungaria, este cutremurătoare. Richard Osváth a intrat prima dată pe planşă la 10 ani, sub îndrumarea antrenorilor de la CS Satu Mare. A obţinut şase titluri naţionale la floretă şi a devenit rapid un nume important în acest sport. Apoi s-a întâmplat nenorocirea. O ieşire banală cu prietenii, la fotbal, avea să-I schimbe iremediabil viaţa.

În 2005 Richard a primit cea mai cumplită palmă de la viaţă. După un banal meci de fotbal cu prietenii a suferit o ruptură de ligamente la genunchiul drept. După 11 intervenții chirurgicale a rămas în scaunul cu rotile însă așa cum se întâmplă de fiecare dată cu oamenii buni soarta i-a surâs din nou și i-a redat ce iubește cel mai mult, floreta.Cea mai mare realizare a sătmăreanului de până acum este medalia de bronz , obținută la Jocurile Paralimpice de la Londra din 2012.

Richy, cum este alintat de prieteni, a fost mereu un exemplu pentru ceilalți scrimeri dar și un preferat al antrenorilor. Eva Lengyel și File Attila, antrenorii care l-au format, rememorează primele întâlniri cu sportivul sătmărean.

“A fost mereu un copil și un sportiv foarte conștiincios. Practic e ceea ce își dorește orice antrenor. Nu am avut niciodată problemă cu el. Din punct de vedere disciplinar era un copil la locul lui. Era foarte corect, lucrător, ascultător, se comporta ca un sportiv profesionist” povesteşte antrenorul Eva Lengyel.

„După ce s-a accidentat, când nu mai putea să concureze a continuat să vină la sală fără nici o obligație. A venit să ne ajute cu copiii. El a făcut rost de două scaune și s-a pregătit. Nu a putut să se rupă de sală, e locul unde se simte cel mai bine” rememorează emoționat antrenorul File.

Abandonat de români, adulat de unguri

După accidentare, antrenoarea lui a dorit să-l ajute să continue sportul și a reușit să îl ducă în Ungaria, acolo unde nu a dezamăgit pe nimeni.

“După 11 intervenții chirurgicale a trebuit să aleagă în a i se amputa piciorul și a rămâne cum e acum, în scaun. A rămas cu piciorul drept blocat şi timp de patru ani nu a mai pus mâna pe floretă. În momentul acela a cedat psihic. Am vrut să-l ajut și aşa a ajuns pe mâna antrenorului care se ocupă de sportivii maghiari participanți la concursurile paralimpice”, explică Eva Lengyel.

Richard s-a reîntors în sala de scrimă în 2010, în Ungaria şi de atunci luptă sub drapelul ţării vecine. În chiar primul concurs de anvergură la care a participat a reusit să cucerească medalia de argint, în 2011 la Cupa Mondială de la Varșovia, după care a devenit campion european, în Italia. Aceste performanţe l-au direcţionat către Londra, la ediția 2012 a Jocurilor Paralimpice, unde a cucerit medalia de bronz în proba de floretă individual.

“ Mereu, când mă întreabă cineva cum e în Ungaria, eu spun că inima îmi este acasă, la Satu Mare, iar mintea îmi este în Budapesta. Eu spun mereu că medalia a fost atât pentru Ungaria, cât şi pentru România” povesteşte scrimerul.