UE pleacă la vânătoare împotriva plasticului prin interdicţii şi reciclare

Îngrozită de cantitatea de deşeuri care invadează oceanele, Comisia Europeană (CE) a propus luni o serie de măsuri în vederea reducerii drastice a utilizării unor obiecte de unică folosinţă, de la beţişoare de curăţat urechile la material de pescuit, relatează AFP conform News.ro.

Zece categorii de produse de uz zilnic – care numai ele reprezintă 70% din deşeurile eşuate în oceane şi pe plaje – se află în colimatorul Bruxellesului.

Potrivit Rethink Plastics – o alianţă de ONG-uri care militează pentru viitor fără platic -, 46 de miliarde de ”sticle” din palstic de unică folosinţă sunt utilizate anual în UE, sunt aruncate 580 de miliarde de chiştoace de ţigară, 2,5 miliarde de ambalaje de produse alimentare, 16 miliarde de pahare de cafea sau 36,4 miliarde de paie de plastic.

”Plasticul poate fi fantastic, dar trebuie să-l folosim în mod responsabil”, a lansat unul dintre vicepreşedinţii CE, Jyrki Katainen.

Calculator online pentru cantitatea de plastic folosită într-un an, lansat de Ziua Pământului

Județul Satu Mare vrea să ajungă în Cartea Recordurilor cu o campanie de reciclare

În proiectul de directivă propus, Bruxellesul îndeamnă la interdicţia beţişoarelor de curăţat urechile, capace, farfurii, paie, beţe de amestecat în cocteiluri şi tije de baloane, care ar urma să fie fabricate din materiale mai durabile. Paharele de plastic de unică folosinţă vor mai fi autorizate doar dacă au capacul ataşat.

Diverselor ţări membre ar urma să le revină sarcina să adune 90% din ”sticlele” de platic de unică folosinţă până în 2025. CE sugerează, de exemplu, să se implementeze un sistem de depozitare a produselor poluante, care şi-a dovedit eficienţa în anumite state membre.

Interdicţii există, la nivel naţional, în Franţa de exemplu, iar paharele şi farfuriile de plastic vor fi interzise de la 1 ianuarie 2020.

În privinţa recipientelor alimentare şi paharelor, Cei 28 vor fi nevoiţi să-şi stabilească fiecare obiectivele de reducere, propunând de exmplu produse alternative în puncte de vânzare sau punând la plată aceste recipiente de unică folosinţă.

Alte obligaţii le-ar reveni producătorilor prosudelor ţintite, care vor fi obligaţi să acopere costurile gestionării curăţirii deşeurilor – sunt vizate pungile de chipsuri sau bomboane, paharele, filtrele de ţigarete, pungile de plastic uşor sau baloanele.

Peroducătorii vor trebui, de asemenea, să eticheteze produsele indicând ”modul de eliminare a deşeurilor, efectele nefaste ale produslui asupra mediului şi prezenţa materiilor platice” – acest lucru va fi valabil şi în cazul şerveşelelor umede şi igienice.

”SCHIMBARE DE COMPORTAMENT”

Este o nouă etapă în vânătoarea plasticului de către UE, care a obţinut deja o primă victorie în domeniu, după intrarea în vigoare a unei legislaţii restrictive cu privire la pungile de plastic.

Aproape trei europeni din patru declară că şi-au redus consumul de pungi de plastic, potrivit Eurobarometrului.

Este vorba despre o reducere cu 50% în consumul pungilor de plastic, a amintit vicepreşedintele CE Frans Timmermans într-o conferinţă de presă.

”Cred că schimbarea comportamentului în rândul cetăţenilor noştri este unul dintre principalii factori care să ne conducă la o economie circulară”, a declarat el.

Aceste măsuri urmează să fie discutate de către doi legiuitori ai UE – Parlamentul şi Consiliul (care reprezintă statele membre).

Comisiei i-ar plăcea să vadă noua directivă gata până la sfârşitul mandatului său, în 2019, în vederea unei intrări în vigoare a reglementărilor din 2022.

Acest proiect de directivă nu reia ideea impunerii unei taxe asupra plasticelor nereciclabile, care depinde de propunerea CE cu privire la viitorul buget pe termen lung – ca o posibilă sursă de venit propriu.

Rethink Plastics a salutat iniţiativa CE, chiar dacă în opinia acestor ONG-uri ea ar fi putut să meargă şi mai departe.

”Nu există vreo iniţiativă similară amplorii acesteia în lume”, a notat Meadhbh Bolger de la Friends of the Earth Europe, una dintre organizaţiile nonguvernamentale (ONG) membre ale alianţei.

Însă, fără stabilitrea unor obiective în cifre la nivelul UE în vederea reducerii ambalajelor alimentare şi paharelor, ”există riscul unui eventual eşec”, a avertizat ea.

Industria europeană a plasticului a primit cu răceală aceste anunţuri, apreciind că CE face ”scurtături” în raţionamentul său.

PlasticsEurope apreciază, într-un comunicat, că aceste deşeuri marine rezultă mai degrabă din ”lipsa de aplicare a legislaţiei legate de gestionarea deşeurilor la nivel naţional şi regional” şi îndeamnă la implementarea unor infrastructuri şi la interzicerea aruncării.