V-Dem Project: România înregistrează un regres al democrației

România, alături de alte cinci țări, sunt principalele state care în 2017 au înregistrat un regres în ceea ce privește democrația. Datele provin din analiza realizată de cei de la Varieties of Democracy (V-Dem) Project care măsoară gradul de democrație dintr-o țară luând în considerare drepturile și libertățile civice, mediul politic și modul în care este respectat statul de drept.

România a înregistrat în 2017, alături de alte cinci state, un regres al democrației, spun cei de la V-Dem în raportul de evaluare. Proiectul de evaluare a democrațiilor a vizat peste 200 de țări, iar experții sunt îngrijorați de tendințele pe care le-au observat cu privire la instaurarea unor autocrații.

“În raportul din 2018 am constatat că nivelul de democrație al statelor rămâne la cel mai înalt nivel înregistrat. Dar deși multe dintre aspecte legate de alegeri s-au îmbunătăți în ultimii ani, libertatea de expresia, libertatea presei și societatea civilă se află sub amenințare în multe părți ale lumii. Raportul identifică tendințe îngrijorătoare în câteva state cheie precum Brazilia, India, Polonia, Rusia, Turcia și Statele Unite,” se arată în raport.

România este alături de câteva dintre aceste țări pe lista statelor care au înregistrat regrese semnificative în ultimii doi ani. Cel mai mult au involuat Brazilia și Polonia, urmate de Turcia, Croația, România și Statele Unite. Dacă indicele folosit pentru a măsura democrația în România era la 0.61 în 2015, în 2017, acesta a ajuns la 0.49

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European va discuta luni situaţia din…

Comisarul european pentru Buget Gunther Oettinger sugerează că România, Ungaria, Polonia şi Italia doresc slăbirea proiectului…

Potrivit raportului, motivele pentru care România înregistrează o tendință negativă sunt cele legate de respectarea statului de drept și restrângerea libertăților civile.

Raportul are mai mulți factori pe care îi ia în considerare atunci când analizează democrațiile. Este vorba și despre modul în care sunt organizate alegerile și respectarea alegerilor făcute de cetățeni. Sunt luate în calcul și libertatea de asociere, libertatea de exprimare și accesul la informație a cetățenilor. În plus, o atenție deosebită este acordată și modului în care instituțiile statului se controlează reciproc. Este evaluat modul în care Parlamentul se achită de obligația verificării Guvernului, egalitatea în fața legii și dacă instituțiile statului respectă cadrele legale în care trebuie să funcționeze.

Verificând peste 200 de stat, raportul a conchis faptul că democrațiile liberale au tendința de a performa mai bine decât celelalte forme de guvernământ.

Există și o serie de îngrijorări. Pentru prima dată din 1979, s-au înregistrat grade ridicate de regres în democrații considerate consolidate. Democrațiile încep să lase tot mai mult loc tendințelor autocratice ale conducătorilor.

Sunt probleme și în ceea ce privește alegerile. Asta din cauza faptului că ele devin tot mai puțin relevante în contextul în care sunt impuse limite autonomiei presei, libertății de exprimare și surselor alternative de informare. Experții avertizează că cel mai regres a fost înregistrat la criteriile care măsoară existența statului de drept.

Nici la capitolul includere socială statele nu stau foarte bine. În continuare femeile, minoritățile și persoanele cu dizabilități au un acces restrâns la mediul politic.

O altă problemă gravă este legată de disparitatea socială. Cei bogați devin tot mai puternici, în timp ce săracii devin tot mai săraci, avertizează raportul care subliniază că există probleme serioase în ceea ce privește accesul la sănătate și accesul la educație. La ambele capitole, țările au înregistrat un regres și puține state se pot lăuda cu progrese.