Federația Sindicatelor din Administrația Naționala a Penitenciarelor avertizează asupra faptului că banii pentru protecția victimelor infracțiunilor vor putea fi deturnați în scop politic, așa cum s-a întâmplat și cu banii alocați pentru DGASPC Teleorman. FSANP mai subliniază și că în timp ce peste 20 de inițiative au fost depuse pentru protejarea infractorilor, fără ca să fie incluse aici modificările aduse Codului Penal, la capitolul protejarea minimă a victimelor criminalității, țara noastră este încă restantă față de directivele europene.
Federația Sindicatelor din Administrația Naționala a Penitenciarelor avertizează că dacă banii prevăzuți pentru copiii aflați în grija DGASPC au putut fi deturnați, la fel se poate întâmpla și cu sumele care ar urma să ajute victimele criminalității. FSANP subliniază faptul că peste 20 de inițiative au fost depuse pentru protejarea infractorilor, asta în timp ce parlamentarii acordă mult prea puțină importanță victimelor acestora.
“Cu aproape 3 ani intarziere, Romania incepe timid sa puna in practicaDirectiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea si protectia victimelor criminalitatii. Intre timp au fost peste 20 de initiative pentru protectia infractorilor, daca excludem modificarea de ansamblu a legilor justitiei si a legislatiei penale in acelasi scop. Pentru ca riscul ca banii alocati pentru protectia victimelor infractiunilor sa fie deturnati in scopuri politice este cat se poate de real, consideram oportun ca acest viitor mecanism de protectie a victimelor sa nu fie gestionat de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). De acolo s-a demonstrat ca pot fi deturnati bani pentru partid prin angajari fictive. Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, este condamnat in prima instanta pentru deturnarea banilor destinati copiilor aflati in dificultate, in interes de partid. Este, deci, extrem de posibil ca si banii destinati victimelor infractiunilor sa aiba aceeasi soarta daca acestia raman sub control politic si daca mecanismul institutional presupune incadrarea de personal la comanda politica,” avertizează sindicaliștii.
Sindicaliștii atrag atenția și asupra discrepanțelor din sistem. În timp ce pentru victime au fost alocate 1,2 milioane de euro pe an, pentru deținuți s-a ajuns la 1,3 miliarde. Iar FSANP avertizează că măsurile promovate de Tudorel Toader, respectiv recursul compensatoriu, va costa statul aproximativ 24.000 de euro pentru fiecare recidivist. Sindicatele, care aterior au precizat că gradul de recidivă în penitenciarele din țară se ridică la aproximativ 70%, spun că se așteptă la peste 5.000 de recidiviști în următorii ani.
“In context, notam discrepanta majora intre resursele alocate victimelor si cele alocate infractorilor. 1,2 milioane de Euro/an pentru victime, versus 1,3 miliarde de Euro/an pentru detinuti. De peste 1.000 de ori mai multe resurse alocate pentru infractori, iar aceasta prapastie este adancita de costurile masurilor recent adoptate sau propuse. Costurile estimate pentru fiecare detinut pus in libertate prin recursul compensatoriu si care recidiveaza sunt de peste 24 mii Euro/recidivist. Estimam peste 5.000 de recidivisti din “promotia Toader” in urmatorii ani si peste 120 milioane/an in prejudicii pentru victime, costuri sociale si de administrare a justitiei,” se arată într-un comunicat al FSANP.
Iar cheltuielile statului nu se vor opri aici, spun sindicaliștii. Măsuri precum supravegherea electronică vor costa aproximativ 13 milioane de euro, iar peste 500 de milioane de euro sunt doar despăgubirile pe care statul român s-a angajat să le dea foștilor deținuți. Toate astea în condițiile în care statul român datorează lucrătorilor din penitenciare aproximativ 10,5 milioane de euro pentru cele peste 1 milion de ore suplimentare nerecuperate.
Ministerul Justiției abia în această săptămână a lansat în dezbatere publică proiectul privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor. Asta deși termenul limită a fost pe 16 noiembrie 2015.
“Proiectul presupune cheltuieli anuale de aproximativ 1,2 milioane de euro (6.797.081 lei/an in medie) pentru infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor pentru sprijinirea victimelor infractiunilor in cadrul DGASPC, la nivel de compartiment cu cel putin 3 salariati: asistent social, psiholog, consilier juridic, conform art. 8 si 9 din Directiva,” arată sindicaliștii.
FSANP în schimb avertizează că și acești bani pot ajunge cu ușurință în fondurile partidelor, având în vedere modificările aduse Codului penal.
“In concluzie, consideram ca viitorul mecanism de protectie a victimelor trebuie scos de sub control politic. Cine a deturnat fonduri in interes de partid de la copii aflati in dificultate o va face si de la victimele infractiunilor, indiferent ca poate sau nu sa-si modifice in Parlament definitia infractiunii pentru care tocmai a fost condamnat”, conchid sindicaliștii.
Nu este pentru prima dată când FSANP îl critică și pe Liviu Drangea, dar și pe Tudorel Toader pentru atenția pe care o acordă deținuților, dar nu și reabilitării acestora și angajaților din penitenciare.