Studiu: Unul din cinci adolescenți hărțuiește pe internet de teamă să nu devină victimă

Unul din cinci tineri români cu vârsta sub 18 ani spune că hărțuiește online alte persoane pentru că se teme să nu devină la rândul său ținta unui atac, arată un studiu Bitdefender. În ceea ce privește motivațiile din spatele atacurile, jumătate din tineri nu știu să își explice agresivitatea pe care o manifestă în mediul virtual.

Unul din cinci tineri români cu vârsta sub 18 ani spune că hărțuiește online alte persoane pentru că se teme să nu devină la rândul său ținta unui atac. În schimb atunci când sunt întrebați despre motivația din spatele atacurilor, jumătate dintre adolescenți nu știu să spună cu exactitate de ce au un comportament agresiv în spațiul virtual.

Peste o treime consideră că victima trebuie agresată pentru că o percep enervantă, în timp ce alții sunt violenți din dorința de a-și impresiona cunoscuții, arată studiul publicat de Bitdefender.

Circa 34% dintre tinerii sub 18 ani chestionați recunosc că au fost la rândul lor agresori în mediul online, iar 15% recunosc că au răspuns tot prin mesaje agresive în situațiile în care au fost atacați.

Doi elevi de la un liceu din Bucureşti au ajuns la spital după ce au fost…

Un polițist local a lovit un copil pentru că acesta pescuia în lacul IOR

Cel mai adesea, adolescenții români vorbesc despre experiențele negative din mediul online cu prietenii lor dar studiul arată că doar unul din trei tineri își împărtășesc experiențele. Puțini sunt cei care li se confesează părinților iar și mai puțini alertează autoritățile atunci când sunt atacați online. De cele mai multe ori adolescenții nu vor să vorbească despre experiențele negative pentru că au impresia că oricum nu pot schimba nimic.

“Cei mai mulți s-au confesat prietenilor (68%), părinților (27%), fraților (19%) și, mai rar, profesorilor sau autorităților (sub 6%). Cei mai mulți însă au decis să nu povestească despre incident. Astfel, 30% au considerat că nu li se pare important să îi implice și pe alții, 27% nu văd rostul să povestească întrucât nu pot schimba nimic, iar 8% și-ar dori să vorbească, dar se tem să nu fie judecați din nou,” mai arată studiul.

Mai bine de jumătate din tinerii români chestionați au spus că regretă faptul că nu au suficientă încredere în ei iar 43% își doresc să se integreze mai ușor în mediul social. Aproape 40% dintre adolescenți și-ar dori să poată evita comentariile negative iar 26% și-ar dori să fie mai populari. Unul din cinci adolescenți își doresc mai multe reacții, like-uri sau comentarii, la postările pe care le fac pe rețelele de socializare.

Cercetarea a relevat anterior că patru din cinci adolescenți recunosc că au fost hărțuiți în mediul online, cei mai mulți fiind direct marcați de hărțuirea suferită online și observând inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii.

„Mediul online amplifică în mod dramatic forța comportamentelor noastre iraționale, iar adolescenții și copiii sunt persoanele cele mai vulnerabile la agresiuni. În ciuda faptului că scapă unei înțelegeri profunde, modul în care poate fi contracarat cyberbullingul este o realitate cu consecințe semnificative. Trebuie să fim mai atenți și mai umani cu copiii și adolescenții noștri până când personalitatea lor va fi autonomă și mai puțin influențabilă”, spune Delia Mina, analist comportamental la Bitdefender.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani.

Rezultatele studiului au fost publicate în contextul în care Bitdefender a demarat în luna noiembrie a anului trecut campania #nutastaură, menită să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului cyberbullying în România și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor. Peste 10.000 de oameni au semnat până petiția online care să determine Facebook să lanseze un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying.

“Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciție efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificația simbolică de sancțiune socială. Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului,” spun cei de la Bitdefender.