Din 30.000 de monumente istorice de mare importanță, doar 1.000 au fost restaurate din fonduri publice în ultimii 25 de ani

Doar o mie de monumente istorice de mare importanță au fost resturate din fonduri publice în ultimii 25 ani. Asta deși patrimoniul cultural este un important furnizor de locuri de muncă în toată Europa. 

Din cele peste 30.000 de monumente istorice de mare importanță, în ultimii 25 ani au fost restaurate cu fonduri publice peste 1.000 dintre ele, potrivit raportului studiului „Cultural Heritage Counts for Europe – Patrimoniul cultural contează pentru Europa”, lansat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Asta deși, potrivit specialiștilor, patrimoniul cultural este un important furnizor de locuri de muncă în toată Europa, acoperind o gamă variată de domenii, întreținând turismul, sectorul de construcții dar și cel al industriilor creative.

“S-a estimat că sectorul patrimoniului cultural poate crea pentru fiecare loc de muncă direct, alte 26,7 locuri de muncă indirecte, în timp ce în cazul industriei producătoare de mașini raportul este de numai 1 la 6,3. Un alt studiu, realizat de Banca Mondială indică faptul că pentru fiecare milion de dolari investiți în reabilitarea construcțiilor sunt create 31,3 locuri de muncă, în timp ce aceeași sumă investită în industriile prelucrătoare creează doar 21,3 locuri de muncă pe piață,” se arată într-un comunicat al INP.

La şase ani de când trebuia dezvelit, Monumentului Marii Uniri încă nu a fost adus la…

Cazinoul din Constanța, pe lista scurtă a monumentelor europene aflate în pericol

Numărul persoanelor angajate direct în domeniul patrimoniului cultural în Europa este estimat la 300.000, dar potențialul acestui sector stă în a induce crearea de locuri de muncă în alte sectoare, numărul locurilor de muncă create indirect fiind de 7,8 milioane pe an.

Pentru a putea profita de pe urma monumentelor, România ar trebui mai întâi să își cunoască exact valoarea propriului patrimoniul iar apoi să aloce fondurile necesare investițiilor. Raportul INP își propune exact acest lucru, să ofere date concrete, astfel încât factorii de decizie să nu mai considere patrimoniul național drept o povară ci mai degrabă să vadă în el o oportunitate de investiție.

“Am considerat necesar să îl tipărim pentru a-l oferi primarilor, autorităților județene, factorilor de decizie în general, dar și tuturor celor care se ocupă de protejarea patrimoniului. Să nu mai acceptăm să se spună că patrimoniul este o povară, pentru că are un enorm potențial și de noi depinde să îl putem activa. Rămâne o povară doar atunci când nu știm ce să facem cu el și nu generează aceste beneficii extraordinare”, explică Ștefan Bâlici, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului.

Raportul mai arată și că românii sunt dispuși să plătească mai mult, pentru a conserva clădirile-monumnet. Un studiun realizat pe plan local, menit să stabilească valoarea Palatului Mogoșoaia, a arătat că 74% dintre subiecții chestionați sunt dispuși să plătească mai mult pentru biletul de intrare, echivalentul a 20 lei, dacă astfel puteau contribui la prezervarea monumentului. Dar cercetarea a mai indicat și altceva și anume faptul că românii nu au încredere în autorități atunci când vine vorba de reabilitarea monumentelor.

“Dar nu erau dispuși să plătească mai mult de atât, nu din lipsa de sensibilitate față de starea sau valoarea monumentului, ci pentru că nu aveau încredere în autoritățile responsabile cu conservarea monumentelor istorice,” se mai arată în comunicatul INP.

Potrivit documentului, reabilitarea monumentelor ar putea contribui la reducerea sărăciei, la creștere incluziunii sociale dar și la îmbunătățirea dialogul cultural dintre grupurile etnice, religioase sau ale minorităților.

Sursa foto: Wikimedia.Commons