România intolerantă. Arabii, romii şi evreii pe “lista neagră”, bucureştenii sunt cei mai neîngăduitori

Peste 15% dintre români cred că romii sunt o ameninţare pentru România, iar aproape 20% cred că aceştia, alături de evrei, au mai multe drepturi decât românii, arată un sondaj recent. Despre ultimii, 20% dintre respondenţi cred că “ar fi mai bine să se ducă să trăiască în țara lor”. Un sfert dintre români cred, de asemenea, că arabii nu ar trebui să vină în România.

Sondajul, realizat de Kantar TNS pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, arată că la fel ca în 2015, minoritățile au mai degrabă o imagine generală neutră. Cu toate acestea se observă câteva fluctuații: în 2017 romii sunt percepuți într-o mai mică măsură ca fiind o amenințare pentru România (16% față de 21% în 2015), însă o treime dintre respondenți încă îi consideră a fi o problemă.

Evreii, maghiarii, germanii și alte minorități beneficiază de o opinie mai puțin pozitivă comparativ cu acum doi ani. Mai exact, evreii sunt percepuți mai degrabă neutru, aceștia nefiind nici o problemă, dar nici un avantaj pentru România. Deși, în opinia a 16% dintre români această minoritate aduce și beneficii României, există o scădere semnificativă a proporției persoanelor care consideră că evreii sunt o resursă valoroasă pentru țara noastră (8% față de 11% în 2015).

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale cere demiterea lui Vâlcov

Iohannis, despre romi: Suntem datori să sprijinim această minoritate

6 din 10 respondenți consideră că minoritățile au aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni ai României. Se observă totuși o creștere semnificativă a procentului de români care susțin că evreii și mai ales romii beneficiază de mai multe drepturi decât românii (19% față de 13% în 2015).

Afară cu arabii din ţară şi maghiarii din cartier

Cercetătorii care au realizat sondajul au folosit scala de măsurare a distanței sociale Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relație acceptată cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România), şi au observat că cea mai mare toleranță se regăsește în raport cu evreii (3,8) și maghiarii (4,1) și una semnificativ mai scăzută în raport cu romii (4,8) sau arabii (5,0).

Aceste diferențe se modifică în funcție de mediul de rezidență al respondenților. Astfel, arabii sunt mai puțin tolerați în mediul rural (5,1), romii mai puțin tolerați în mediul urban, iar evreii și maghiarii au obținut scoruri egale între toleranța în urban și rural. Distanța socială mai mică în raport cu evreii rezultă din faptul că aceștia sunt acceptați în familie (15%), în grupul de prieteni (16%) sau ca vecini (16%), într-o măsură mai mare decât celelalte minorități.

Diferențe semnificative care trebuie remarcate, potrivit celor de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” sunt creșterea procentului de români care sunt de părere că arabii nu ar trebui să vină în România (24% față de 18% în 2015) și scăderea numărului de persoane care ar accepta maghiarii ca vecini (12% față de 16% în 2015). Pe de altă parte, romii se bucură de un procentaj mai mare care i-ar accepta în grupul de prieteni (10% față de 7% în 2015).

Similar cu 2015, aproximativ două treimi dintre respondenți consideră că românii sunt în relații bune cu evreii, arată studiul. De asemenea, 64% sunt de părere că această minoritate are multe personalități importante în diverse domenii. Totuși, a scăzut numărul de respondenți care susțin că evreii sunt o minoritate importantă pentru România și care ar conduce la progresul societății.

Creșteri semnificative se observă în ceea ce privește procentul de respondenți care cred că ar fi mai bine ca evreii să trăiască în țara lor. Cu toate acestea, în 2017, mai puțini români blamează evreii pentru instaurarea comunismului în România.

Despre sondaj

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.014 respondenți, de 18 ani şi peste, din România. Eşantionul a fost probabilist, stratificat, având o marjă de eroare de ±3.0%, cu o probabilitate de 95%. Datele au fost culese prin interviuri faţă-în-faţă, la domiciliul respondentului, iar selecția gospodăriei și a respondentului din cadrul acesteia a fost aleatoare, folosind regula persoanei care urmează să își serbeze ziua de naștere.

Datele din sondaj au fost culese în perioada 14 septembrie – 6 octombrie 2017.