Românii, pesimiști cu privire la viitorul țării: care sunt problemele despre care cred că trebuie rezolvate cu prioritate

Trei sferturi dintre români sunt de părere că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, arată rezultatele unui sondaj recent. Astfel, pentru ca lucrurile să meargă mai bine, cei mai mulți dintre conaționali consideră că ar trebui rezolvate cu prioritate probleme precum corupția, lipsa locurilor de muncă și sărăcia.

Doar 20% dintre români sunt de părere că în România lucrurile merg într-o direcție bună. În schimb, 75% cred că direcția este greșită.

5% dintre persoanele chestionate în cadrul sondajului „Percepțiile și atitudinile populației privind conflictul de interese la nivel central și local” au răspuns „nu știu” sau au refuzat să-și exprime opinia.

Corupția, o problemă mai importantă decât lipsa locurilor de muncă

ANI: Director din ministerul Economiei, în conflict de interese. A semnat ordinul prin care a devenit…

Comisia Juridică: Incompatibilităţile şi conflictul de interese se prescriu după trei ani

În opinia majorității (75%), corupția este principala problemă care ar trebui soluționată pentru ca viitorul țării să fie unul mai bun.

De asemenea, ar trebui rezolvate lipsa locurilor de muncă (64%), sărăcia (62%), nivelul redus al veniturilor (54%), furtul din bani publici (54%) și problemele din Sănătate (52%).

Când vine vorba de problema conflictului de interese la nivel central și local doar 13% dintre români se declară foarte interesați de acest subiect. 37% spun că sunt interesați, 31% – slab interesați, iar 17% – deloc interesați.

În plus, 42% dintre participanții la sondaj au mărturisit că sunt slab informați în ceea ce privește problema conflictului de interese. Doar 6% s-au declarat foarte bine informați; 33% au spus că sunt bine informați, iar 18% – deloc informați.

Câți români ar vota un primar cercetat pentru conflict de interese

78% dintre conaționali consideră drept act de corupție conflictul de interese. 10% cred, totuși, opusul.

Întrebați dacă ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, 85% au răspuns negativ. În schimb, 8% au răspuns afirmativ.

În ceea ce privește măsurile care ar trebui luate atunci când se constată o situație de conflict de interese, 43% sunt de părere că persoana în cauză ar trebui demisă din funcție, 36% – că ar trebui trimisă în judecată, iar 11% – că ar trebui sancționată administrativ.

Doar 1% dintre români cred că respectiva persoană ar trebui să își continue activitatea fără nicio consecință.

Totuși, 38% spun că dacă ar cunoaște un caz de conflict de interese nu ar comunica despre el persoanei/instituției abilitate.

53% au răspuns opusul. Dintre aceștia, 48% s-ar adresa ANI sau DNA și tot 48% s-ar adresa conducerii instituției.

Cei care nu ar sesiza cazul nimănui spun că nu ar face acest lucru pentru că nu ar ajuta la nimic (32%), pentru că acest lucru le-ar crea probleme (31%) sau pentru că nu este responsabilitatea lor (22%).

Care cred românii că sunt instituțiile în care apar cele mai multe situații de conflict de interese

Mai mult de jumătate (63%) dintre români consideră că cele mai frecvente cazuri de conflicte de interese se petrec la nivel central – guvern, parlament, ministere, agenții.

Pe de altă parte, 29% cred că acestea se petrec mai des la nivel local – primării, consiliul local, consiliul județean.

Conflictul de interese este foarte mult răspândit în Parlament, cred 56% dintre conaționali, dar și în Guvern (55%), Primării (33%) și Justiție (33%).

Principalele cauze ale producerii conflictului de interese sunt ignorarea sau încălcarea voită a legii (87%), starea generală de corupție din sistemul public (79%) și politizarea instituțiilor (64%), potrivit sondajului citat.

Combaterea acestei probleme ar fi eficientă prin avertizarea sau sesizarea autorităților competente cu privire la existența unor astfel de situații (81%), întărirea instituțiilor cu atribuții în depistarea și anchetarea situațiilor de acest gen (80%), clarificarea legislației privind conflictul de interese (77%), mai multe campanii de informare despre situațiile de conflict de interese (77%), prezentarea în public a cazurilor de conflict de interese (74%) și prin mărirea numărului de ani de condamnare pentru infracțiunea de conflict de interese (71%).

Cu toate acestea, 30% dintre români sunt de acord cu angajarea de către un șef a unei rude într-o instituție de stat, 32% – cu utilizarea în wekeend a mașinii de serviciu de către un angajat din mediul privat, 34% – cu folosirea de către un angajat din mediul privat a telefonului de serviciu în interes personal.

52% sunt de acord cu angajarea de către un șef a unei rude într-o firmă privată.

Sondajul a fost realizat în perioada 10 — 24 martie, pe un eșantion de 1.085 de persoane cu vârste de peste 18 ani, fiind reprezentativ la nivelul populației adulte neinstituționalizate din România. Marja de eroare este de +/-3%.

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Identificarea timpurie și prevenirea conflictelor de interese în administrația publică locală”, implementat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român.