Toggle Menu
  1. Home/
  2. Social/

Transparența instituțională în România. După un proiect de doi ani, portalul unic de informații publice încă nu se încarcă

Accesul la informațiile de interes public rămâne limitat în România, în condițiile în care țara noastră s-a aliat încă din 2011 inițiativei Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (OGP) inițiat de ONU, care are ca scop implicarea guvernelor în promovarea transparenței și utilizarea noilor tehnologii pentru îmbunătățirea guvernării și a dialogului cu cetățenii.

Advertisement


Aderarea la OGP presupune realizarea unor planuri pe durata a câte doi ani prin care deciziile guvernamentale și informațiile publice să poată fi accesate cât mai ușor de cetățeni sau instituțiile interesate.

Pentru perioada 2014 – 2016, statul român s-a angajat să creeze un portal guvernamental unic – site-ul transparenta.gov.ro, unde toate informațiile de interes public ale instituțiilor din România să fie colectate și publicate.

Advertisement


Raportul final asupra implementării obiectivelor asumate arată că, în ceea ce privește publicarea informațiilor de interes public, progresul a fost ”limitat”.

În fapt, portalul nu funcționează, iar procedurile de agregare a informațiilor de interes public au rămas în aer, fiind încă neclare chiar și concepte precum statutul informațiilor și dacă ele pot fi publicate sau nu.

Informații publice, dar greu de găsit

Potrivit planului asumat de statul român, procedurile de colectare și prezentare a informațiilor de interes public trebuiau realizate încă din septembrie 2014, iar site-ul care în care să fie grupate să devină funcțional o lună mai târziu.

Site-ul este și în prezent nefuncțional, existând doar un mesaj care arată că este în proporție de 95% finalizat.

Captură foto

Potrivit raportului final asupra progresului OGP, majoritatea instituțiilor publice publică deja informațiile considerate de interes public (reglementate ca atare de legea 544/2001) pe propriile site-uri.

Cu toate acestea, instituțiile publice nu au aderat la un format standardizat și, ca urmare, informațiile nu sunt mereu ușor accesibile.

Potrivit raportului, navigarea printre documentele guvernamentale poate genera confuzie și consuma timpul utilizatorilor. Mai mult, Cancelaria Primului Ministru, care și-a asumat coordonarea programului de transparență guvernamentală, nu are pârghiile necesare pentru a verifica dacă informațiile publicate de fiecare instituție respectă prevederile legale.

Chiar și după data la care portalul unic trebuia să fie funcțional, progresele în privința acestui angajament erau limitate, având în vedere că implementarea nu evoluase dincolo de stadiul discuțiilor, se arată în raport.

Cele mai multe dintre ministere nu introduseseră încă proceduri de încărcare a datelor pe platformă, nici nu puseseră la dispoziția publicului informații cu privire la proces.

Perioada în care proiectul trebuia implementat (2014 – 2016) s-a încheiat fără alte progrese, se arată în analiza care precizează că: ”lucrul la acest angajament nu a început în mod oficial niciodată și nu s-au desfășurat niciun fel de activități”.

Motivele au fost de natură administrativă: proiectul nu a primit resursele necesare, iar personalul instruit și familiar cu acest angajament a fost insuficient.

De exemplu, unele ministerele au considerat că nu este responsabilitatea lor de a trimite datele necesare către portalul unic, dat fiind că și-au îndeplinit deja datoria de a le publica pe propriile site-uri.

Doar jumătate dintre ministere au întocmit procedurile necesare pentru colectarea și trimiterea datelor către portalul unic, iar majoritatea au afirmat că nu au personalul necesar pentru a fi delegată o persoană care să se ocupe de aceste proceduri.

Dan Radu

loading...