Ziua Mondială împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei este marcată anual, în întreaga lume, pe 17 mai. În ciuda efoturilor făcute de diverse organizații pentru combaterea urii sau violențelor îndreptate către persoanele homosexuale, transsexuale, transgen și bisexuale, comunitatea LGBT se confruntă în continuare cu intoleranța societății. România se află pe locul 15 în topul european al țărilor în care minoritățile sexuale sunt discriminate, potrivit unui raport recent al ILGA-Europe.
În 72 de țări din întreaga lume relațiile sexuale între bărbați sunt în continuare incriminate, iar în 45 dintre acestea, legea se aplică atât bărbaților, cât și femeilor.
Mai mult, în prezent, în opt state membre ONU se aplică pedeapsa cu moartea în cazul relațiilor intime între parteneri de același sex. În patru dintre acestea (Iran, Arabia Saudită, Yemen și Sudat), pedeapsa capitală în astfel de situații este valabilă pe întreg teritoriul lor, în vreme ce în alte două (Somalia și Nigeria), este implementată doar în anumite provincii.
În Irak și în teritoriile ocupate de gruparea Daesh în nordul Irakului și nordul Siriei, pedeapsa este implementată de autoritățile locale sau chiar de diverși actori nestatali, se arată într-un raport publicat recent de International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association (ILGA).
La nivel mondial, 23 de state recunosc mariajul între două persoane de același sex, în vreme ce în 28 de țări se poate încheia un parteneriat civil între acestea. De altfel, aproape 30 de țări, adopția copiilor de către cupluri formate din persoane de același sex este permisă.
Un sondaj realizat de ILGA la finele anului trecut, în rândul a aproape 98.000 de persoane din întreaga lume, releva faptul că 19% dintre respondenți s-ar simți „foarte inconfortabil” dacă ar ști că unul dintre vecini este un homosexual sau o lesbiană. 16% au mărturisit că s-ar simți „oarecum inconfortabil”, în vreme ce 65% au spus că nu s-ar îngrijora dacă s-ar afla într-o situație de acest gen.
La nivelul Europei, Azerbaijan, Rusia și Armenia conduc topul țărilor în care drepturile comunității LGBT sunt încălcate cel mai mult sau cel mai grav.
Pe următoarele locuri se află Turcia, Monaco, San Marino, Republica Moldova, Belarus, Macedonia și Letonia, arată o cercetare realizată de ILGA-Europe.
În clasamentul amintit, România se află pe poziția a 15-a.
La polul opus, cele mai tolerante țări din acest punct de vedere sunt Malta, Norvegia, Marea Britanie, Belgia, Franța, Portugalia, Finlanda, Danemarca, Spania și Țările de Jos.
Click pentru a mări.
Pe de altă parte, un sondaj Eurobarometru publicat anul trecut arăta că 45% dintre persoanele din statele membre UE sunt „total de acord” ca homosexualii, lesbienele și bisexualii ar trebui să se bucure de aceleași drepturi precum heterosexualii.
41% s-au declarat „total de acord” că relațiile între persoane de același sex sunt normale, iar 38% s-au declarat „total de acord” cu căsătoria între persoane de același sex.
Totuși, unul din opt respondenți au spus că s-ar simți inconfortabil dacă ar trebui să lucreze alături de o persoană din comunitatea LGBT, iar 35% – dacă fiul/fiica lor ar avea o relație cu persoană de același sex.
Când vine vorba de manifestarea afecțiunii în public de către un cuplu heterosexual, 72% au declarat că s-ar simți confortabil sau ar fi indiferenți față de o astfel de scenă. În schimb, aproape o treime dintre respondenți au mărturisit că s-ar simți inconfortabil dacă ar asista la o astfel de scenă din partea unui cuplu de homosexuali sau lesbiene.
Eurobarometrul desfășurat strict în România a relevat faptul că 52% dintre conaționali spun că discriminarea persoanelor homosexuale, lesbiene sau bisexuale este „răspândită”. De asemenea, 46% admit că discriminarea persoanelor transgen sau transsexuale este „răspândită”.
20% dintre români cred că identitatea de gen a unui candidat îl poate defavoriza la un interviu de angajare, iar 27% sunt de părere că orientarea sexuală poate avea un astfel de efect.
Întrebați cum s-ar simți dacă un homosexual, o lesbiană ori o persoană bisexuală s-ar afla în cea mai înaltă funcție politică rezultată în urma alegerilor, 59% dintre respondenți au ales răspunsul „inconfortabil”. 10% au spus că s-ar simți „moderat confortabil”, 15% – „confortabil”, iar 8% – „indiferent”.
Dacă ar avea la serviciu o persoană homosexuală, lesbiană sau bisexuală, 42% dintre români spun că s-ar simți „inconfortabil”, 10% – „moderat confortabil”, iar 27% – „confortabil”. Un coleg transsexual sau transgen i-ar face pe 43% dintre conaționali să se simtă „inconfortabil” la locul de muncă.
54% dintre români nu sunt de acord ca persoanele din comunitatea LGBT să aibă aceleași drepturi precum persoanele heterosexuale, iar 69% cred că o relație sexuală între persoane de același sex nu este normală, conform Eurobarometrului citat.
Referitor la orele și materia școlară, 47% dintre români nu sunt de acord ca acestea să conțină informații despre diversitate prin prisma orientării sexuale (faptul de a fi o persoană homosexuală, lesbiană sau bisexuală). Tot atâția și-au exprimat dezacordul cu privire la abordarea subiectelor legate de identitatea de gen (faptul de a fi o persoană transgen sau transsexuală).
În acest context, importante de menționat sunt rezultatele unei cercetări efectuate de Asociația Accept prin proiectul „E timpul pentru combaterea discriminării LGBT în liceele din România”, desfășurat în perioada septembrie, 2015 – ianuarie, 2016. Acestea au semnalat un grad ridicat de homofobie în rândul elevilor.
Astfel, 1 din 4 elevi de liceu consideră că homosexualii și lesbienele sunt niște ființe inferioare, iar 2 din 5 liceeni cred că bărbații homosexuali ori femeile lesbiene nu ar trebui să predea în școli.
În același timp, 1 din 2 ar fi deranjați să aibă un coleg homosexual, iar 1 din 3 dintre elevi nu ar fi de acord să aibă o colegă lesbiană.
În plus, 2 din 5 elevi consideră că bărbații cu un comportament mai feminin ar trebui să se simtă rușinați de felul în care se poartă. 3 din 10 elevi evită să vorbească cu colegi despre care se spune că ar fi lesbiene sau homosexuali.
Mai mult de 1 din 2 consideră că operațiile de schimbare de sex sunt condamnabile din punct de vedere moral, în vreme ce 3 din 5 dintre liceeni declară că ar face orice ca să depășească o situație în care s-ar simți atrași de persoane de același sex.
Doar 5% dintre elevi ar cere ajutorul unui profesor sau al directorului în cazul în care ar fi martorul unei situații în care un coleg ar fi batjocorit sau agresat de colegi pe motiv că ar avea altă orientare sexuală.
De altfel, aproape 20% dintre respondenți nu ar interveni în situații violente sau – și mai grav – chiar ar participa la violențe împotriva colegilor săi considerați LGBT.
Pe de altă parte, 61% dintre elevii LGBT au fost victime sau martori al unei agresiuni, iar 65% dintre elevii LGBT spun că profesorii fac remaraci cu character homofob în timpul cursurilor.
„Diriginta (religie) a vorbit despre asta ca despre o boală și a zis că speră că noi nu suntem așa”, a povestit unul dintre respondenți.
Un alt adolescent a explicat că la ora de biologie li s-a vorbit despre sexualitate, orientare sexuală și identitate de gen, „dar cu conotații negative”: „Doamna profesoară a spus că e o mare nenorocire să fii adolescent și să nu știi cine ești și să ai impresia că nu ești cine te-ai născut să fii. Asta e o boală.”