Efectele schimbării definiției de familie în Constituție. Expert în Drept Privat: România ar putea fi condamnată la CEDO

Schimbarea definiției de familie în Constituția României ca fiind formată exclusiv din căsătoria legală dintre un bărbat și o femeie este în contradicție cu articolul 26 din Constituție, care garantează și ocrotește viața de familie, și mai este în contradicție cu jurisprudența europeană în materie de viață familială, ceea ce poate duce la condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), atrage atenția profesorul universitar doctor Marieta Avram, care predă Drept Privat la Universitatea din București, Facultatea de Drept.

Alături de alți specialiști și voci din societatea civilă, Marieta Avram a explicat pentru Vocea.biz, ce ar însemna o asemenea modificare adusă Constituției României.

Mai întâi, amintim în ce context s-a ajuns la acest proiect de lege. Totul a început în noiembrie 2015, când o asociație religioasă sprijinită de Biserica Ortodoxă Română, Coaliția pentru Familie, a depus la Parlamentul României, o inițiativă cetățenească cu trei milioane de semnături, care propune revizuirea articolului 48, alineatul 1 din Constituție astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

În forma actuală, articolul 48 stipulează că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Articolul nu precizează sexul partenerilor care se căsătoresc.

De unde vine expresia ”ai cununiile legate”? Semnificația acestei zicale

Nouă plângere a Ucrainei împotriva Rusiei la CEDO

Inițiativa a stârnit din start numeroase controverse în societate. Președintele Klaus Iohannis a reacționat la vremea aceea spunând că „trebuie să revenim la ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt” și că e greșit să mergem pe calea „fanatismului religios”.

Proiectul de lege a fost amânat de mai multe ori în ultimii doi ani, fiind plimbat de la o cameră la alta până când s-a decis ca Senatul să fie camera decizională. Marți, 9 mai, deputații au aprobat proiectul în plen cu 232 voturi „pentru”, 22 „împotrivă” și 13 abțineri. Urmează ca acesta să ajungă la Senat și dacă trece de camera decizională, ajunge pe masă pentru promulgare la Klaus Iohannis, care are trei opțiuni: să o promulge, să o trimită înapoi spre revizuire la Parlament sau să o conteste la Curtea Constituțională a României (CCR).

Pornind de la ipoteza că legea trece și Constituția se modifică în acest sens. Ce înseamnă asta?

Prof. univ. dr. Marieta Avram explică: „În primul rând, denumirea marginală a art. 48 din Constituție „Familia” este oricum inadecvată, fiind de natură să genereze confuzie, pentru că induce aparența că textul ar acoperi întreaga realitate juridică și socială a familiei, ceea ce nu este adevărat. Art. 48 intră, astfel, prin denumirea marginală, în contradicție cu art. 26 din Constituție care garantează și ocrotește viața de familie în general, precum și cu jurisprudența europeană în această materie, bazată pe art. 8 din Convenția europeană cu privire la drepturile și libertățile fundamentale”.

Ea explică mai departe că, potrivit CEDO, „viața de familie, respectiv familia, nu este reductibilă la familia întemeiată pe căsătorie, ci are în vedere toate relațiile de familie, inclusiv cele care nu se întemeiază pe căsătorie și care trebuie să se bucure de protecție și ocrotire juridică din partea statului”.

„Dreptul fundamental la căsătorie nu se confundă cu dreptul fundamental la viața de familie și, de aceea, nici din punct de vedere juridic și nici din punct de vedere sociologic, căsătoria nu poate constitui unicul fundament al familiei. În realitate, art. 48 din Constituție nici nu reglementează familia (cum indică denumirea marginală), ci doar căsătoria ca fundament tradițional și principal al familiei. În schimb, toate relațiile de familie, indiferent că se întemeiază sau nu pe căsătorie, intră sub protecția juridică a art. 26 din Constituție, care trebuie interpretat și aplicat în concordanță cu art. 8 din Convenția europeană cu privire la drepturile și libertățile fundamentale și cu jurisprudența CEDO, având o redactare cvasiidentică”, a mai spus Avram.

Astfel, înlocuirea sintagmei ”soți” cu ”bărbat și femeie” nu va rezolva problema adaptării legislației românești cu jurisprudența CEDO. „Jurisprudența europeană nu obligă statele să reglementeze căsătoria între persoane de același sex, dar obligă statele să creeze acestor cupluri, cadrul legal pentru ocrotirea vieții de familie, de exemplu, sub forma reglementării parteneriatului înregistrat sau a altor forme asemănătoare căsătoriei. Așadar, pe termen scurt, oricum art. 48 din Constituție, chiar după revizuire, nu va putea constitui un impediment pentru ca legiuitorul să adopte o asemenea reglementare specială, similară căsătoriei (chiar dacă terminologic va avea o altă denumire), în temeiul art. 26 din Constituție și al art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului”, a spus Avram.

Problema pentru România este că prin această exprimare, am încălca Convenția europeană pentru drepturile omului, „cu riscul de a ne expune condamnării din partea CEDO, dacă situația legislativă nu este gestionată cu măsură și echilibru”, a mai spus Avram.

„Homofobia, misoginismul și xenofobia nu pot fi acceptate ca valori tradiționale”

În ceea ce privește persoanele direct vizate de inițiativa cetățenească a Coaliției pentru familie, și anume comunitatea LGBT din România, reprezentanții acesteia au explicat pentru Vocea.biz că Parlamentul reacționează obedient la o „psihoză” creată deliberat de această asociație religioasă.

Florin Buhuceanu, vicepreședinte al Asociației Accept, spune că „Parlamentul reacționează obedient la o psihoză creată deliberat de o coalitie de organizații a cărei agenda iliberală este sprijinită la scenă deschisă de Biserica Ortodoxă, care a indus constant de-a lungul anilor teama că familia se prăbușește”.

„Homosexualul e de vină, desigur, pentru rata eșecurilor căsniciilor, pentru rata inacceptabil de înaltă a violenței domestice, pentru numărul neortodox de mare al copiilor care îndrăznesc să se nască în afara căsătoriilor tradiționale. Deja am ajuns să discutăm în spațiul public despre nevoia vaccinării copiilor, despre abstinența preacucernică ca metodă sigură de contracepție la adolescenți, despre împiedicarea accesului femeilor vulnerabile la întreruperea voluntară a sarcinii în condițiile legii. Sub ochii noștri, mirați, se reușește gradual PCR-izarea în travest ortodox a unei întregi țări în care natalitatea femeii trebuie controlată și în care familia nu merită să fie protejată constituțional decât dacă e întemeiată pe baza căsătoriei. Asta seamănă dumnealor de la Coaliția pentru Familie, asta riscăm să avem dacă nu ne mobilizăm public”, a atras atenția Buhuceanu.

Ce mesaj a transmis România, votând o astfel de lege tocmai de Ziua Europei? Buhuceanu spune că deputații declară pe de o parte că vor valori europene, dar când vine vorba să acționeze în acest sens, ei fac exact invers și votează împotriva valorilor europene, subminându-le, fiindcă în realitate nu le pasă de familiile din România în diversitatea lor.

„Ele au existat dintotdeauna și vor exista întotdeuna, de ce să nu primească protecție și respect din partea statului? De ce ele ar fi mai puțin familii decât cele căsătorite? Cum pot unii să decidă pentru alții cum să își trăiască viața de familie?”, întreabă vicepreședintele Accept.

Mai departe, Buhuceanu atrage atenția că România nu este în situația Rusiei sau a Turciei, că există o societate civilă care s-a trezit la viață în ultima vreme, iar oamenii nu vor accepta să li se încalce drepturile în felul acesta, așa cum au și demonstrat prin manifestațiile din stradă.

„O fi manipularea publică groasă, dar noi nu suntem Rusia, Belarus ori Turcia. Când tinerii și femeile din țara asta vor ințelege finalmente ce li se pregătește în numele valorilor tradiționale, vor reacționa. Homofobia, misoginismul, xenofobia, ca forme belicoase de nesocotire a aproapelui, nu pot fi tămâiate la nesfârșit și declarate ca fiind valori tradiționale. Nu ține! Parlamentul poate vota legi inepte, vom găsi modalități de a respinge acest avans al intoleranței și isteriei îmbisericite, în stradă sau în justiție”, a spus cu hotărâre Buhuceanu.

În ceea ce privește evoluția societății românești, Buhuceanu spune că am făcut deja multe progrese , iar „aceste pusee iliberale sunt tocmai semnul că societatea a luat-o înaintea politicului, de aici recursul disperat al unora la control bisericesc ca metodă de a ne ține pe mai departe captivi unei lumi căreia deja nu-i mai aparținem”.

„E tristă această intrumentalizare politică a Bisericii Ortodoxe, ea va eșua lamentabil în faţa tinerilor care vor să trăiască într-o tară cu valori şi standarde europene, inclusiv în materia vieții de familie. Nu Rusia cruciadei ortodoxe a despotului Putin e modelul lor, ci o Europa a valorilor și a drepturilor căreia deja îi aparțin”, a spus Buhuceanu.

Cuplurile heterosexuale care trăiesc în concubinaj, de asemenea discriminate

Problema cu trecerea acestei sintagme în Constituție este dincolo de un atac direct la adresa persoanelor LGBT, atrage atenția Roxana Dumitrache, absolventă a London School of Economics, care a lucrat la Comisia Europeană. Ea amintește că acest proiect de lege încalcă drepturile oricărui cuplu necăsătorit, fie că este de orientare homosexuală sau heterosexuală.

„Dacă nu eşti căsătorit şi partenerul tău este internat la Terapie Intensivă, tu nu vei avea dreptul să îl vizitezi. Iubirea, se pare, se opreşte în faţă uşii salonului de Terapie Intensivă. Dacă nu eşti căsătorit, nu se aplică, evident, dreptul de succesiune asupra mobilelor şi obiectelor care aparţin gospodăriei casnice. Iubirea are o limită majoră: e în conflict cu dreptul succesoral. Dacă nu eşti căsătorit şi se întâmplă ceva fundamental dramatic, adică moare partenerul, nu se va aplica dreptul la moştenire pentru că vei concura, deşi poate e contrar dorinţei testamentare, cu oricare dintre cele patru clase de moştenitori legali. Adică descendenţii defunctului, ca să păstrăm terminologia. Iubirea e fie de sânge, fie nu e deloc. Dacă nu eşti căsătorit şi mai ai şi ideea bizară şi contrar uzanţelor sociale definite de BOR şi de Parlament, de a avea un copil, ei bine, aici începe saga. Dacă te mai şi desparţi de partenerul tău, poate să plece în lume boem şi să uite că are un angajament de viaţă”, atrage atenția Roxana Dumitrache.

„În România, nu există forță politică care să se opună încălcării drepturilor omului”

Am vorbit și cu Remus Cernea, fost deputat care a avut, printre altele, inițiativa legislativă a parteneriatului civil, pentru cuplurile care nu vor să se căsătorească, dar care să poată beneficia de drepturi precum vizitarea partenerului la spital, ca aparținător.

Din punctul lui de vedere, inițiativa legislativă a Coaliției pentru Familie a trecut de deputați fiindcă „Parlamentul este dominat de mentalități închistate și, adesea, de homofobie manifestă”.

„Unii dintre parlamentari,chiar dacă realizează că acest referendum reprezintă un lucru foarte rău pentru democrația din România, aleg să tacă, din lașitate. România este condamnată în acest secol la înapoiere și marasm moral dacă politica va fi făcută în același spirit. Este îngrozitor că față de o astfel de problemă crucială pentru viitorul democrației și al respectării drepturilor omului în țara noastră, nu a existat nici un partid parlamentar care să se opună. Acolo unde au mai fost modificate constituțiile în același spirit fundamentalist religios (Croația ori Ungaria, spre exemplu), au existat forțe politice care s-au opus ferm explicând că o asemenea prevedere este contrară egalității în drepturi și valorilor democratice”, a spus Cernea.

Din păcate, spune el, în politica românească sunt puține voci deschise și atașate valorilor societății deschise. „Până și liderul singurului partid parlamentar care pare ceva mai deschis și care s-ar fi putut dovedi cu acest prilej a fi unul care luptă pentru schimbare, a ales să nu își exprime votul”, a comentat Cernea despre abținerea de la vot a lui Nicușor Dan, în ziua când proiectul de lege a trecut de plenul deputaților. Tăcerea îl ajută pe opresor, iar gestul liderului USR „devine o pată de neșters pe imaginea sa, compromițându-l iremediabil”, este de părere Cernea.

În ceea ce privește protejarea cetățenilor de o astfel de incursiune în viața privată, Cernea amintește de Art. 152 pct. (2)  din Constituție care prevede că ‘nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.’

„Așadar, e limpede că asistăm la o formă de tiranie a majorității și de impunere a unei forme de teocrație statului român întrucât motivația pentru această modificare a Constituției este eminamente de sorginte religioasă, Biblia fiind permanent invocată în discuția legată de acest subiect”, a spus Cernea.

„Eventuala reușită a unui asemenea referendum populist și fundamentalist religios ar reprezenta încă o piatră de moară care ar ține România pe loc, în subdezvoltare socială și democratică. Oricum aerul este aproape irespirabil în țara noastră și, de aceea, milioane de cetățeni aleg să plece pentru că se simt lipsiți de drepturi și de șanse la o viață mai bună în propria lor țară”, a spus Cernea, adăugând că în ritmul acesta, lucrurile vor deveni tot mai cenușii, dacă ajungem să schimbăm Constituția din cauza fanatismului religios.

Problema României este mediocritatea clasei politice, a mai spus Cernea, iar cu mentalitățile de acum, vom rămâne în continuare la coada Europei.

Daniel David: Societatea românească este caracterizată de valori de supraviețuire și tradiționalism

Dar cum definim aceste mentalități sociale care ne condamnă la o viziune atât de înapoiată? Profesorul universitar doctor Daniel David, care predă ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, caracterizează societatea noastră ca fiind una bazată pe valori de supraviețuire și valori tradiționale, fiind pe același palier cu societățile din Orientul Mijlociu.

„Societatea românească se află într-un stadiu caracterizat prin valori de supraviețuire și elemente tradiționale. Combinarea acestor elemente sociale duce la exprimarea unei astfel de opțiuni (inițiativa cetățenească). La români, cela mai puternică este componenta de supraviețuire ceea ce înseamnă că oamenii sunt focusați pe nevoile de bază pentru că resursele sunt puține. Din păcate, într-o societate caracterizată de aceste valori nu se dezvoltă latura socială de autoexprimare, dorința de a fi ascultat, respectat. Societățile care au valori de autoexprimare mari și nu sunt tradiționale sunt de obicei țările nordice. În Statele Unite, spre exemplu, predomină tradiționalismul, dar are și valori de liberă exprimare. Valori ca noi mai au societățile din Irak, Indonesia, din multe țări africane și țări islamice”, a spus Daniel David pentru Vocea.biz.