Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit, luni, titlul Doctor Honorius Causa al Universităţii ”Ovidius” din Constanţa, spunând că acesta este primul titlu academic care îi este acordat şi că reprezintă una dintre cele mai preţioase dovezi de apreciere şi încredere din întreaga sa carieră, notează news.ro.
Rectorul Universităţii ”Ovidius”, Sorin Rugină, a declarat că instituţia de învăţământ continuă tradiţia acordării titlului Doctor Honoris Causa unor personalităţi din lumea artelor, în ultimii ani primind această distincţie actorii Ion Caramitru şi Radu Beligan, scriitorii Andrei Pleşu şi Matei Vişniec.
“Acordăm titlul de Doctor Honoris Causa unei mari personalităţi a vieţii noastre culturale şi mondiale, domnului profesor universitar Mircea Cărtărescu, de la Universitatea Bucureşti. Este în tradiţia universităţii noastre de a-şi completa corpul profesoral cu nume deosebite şi oamenii de mare valoare” , a afirmat rectorul Universităţii.
A urmat apoi Laudatio, prezentat de profesorul universitar doctor Angelo Mitchievici şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, după care Mircea Cărtărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii ”Ovidius”.
Scriitorul a spus apoi ca acesta este primul titlu academic din cariera sa.
“Universitatea Ovidius din Constanţa îmi face astăzi o onoare deosebită, total neaşteptată şi de aceea cu atât mai preţioasă pentru mine acordându-mi primul titlu academic din cariera mea de scriitor şi de profesor universitar. De-a lungul a patruzeci de ani de scris literatură, lucrări teoretice şi publicistică dublaţi de o perioadă aproape tot atât de lungă de activitate în învăţământ, am avut bucuria să primesc premii, ordine şi distincţii oficiale din partea din partea a diverse instituţii româneşti şi străine, dar acest titlul de Doctor Honoris Causa al unei universităţi atât de prestigioase este cu totul ieşit din comun pentru mine”, a afirmat Mircea Cărtărescu.
El a menţionat că literatura i-a adus cele mai mari bucurii, iar câteva dintre paginele scrise reprezintă biletul cu care şi-a plătit călătoria în viaţă.
“De-a lungul anilor, literatura a fost coloana vertebrală a vieţii mele, marele pariu cu mine însumi şi domeniul care mi-a adus cele mai mari bucurii. Câteva dintre paginile scrise de mine, foarte puţine, sunt biletul cu care mi-am plătit călătoria în viaţă. Fără ele, aş crede azi că am trăit degeaba. Pe lângă literatură, am avut mereu, însă, multe alte preocupări, curiozităţi, aventuri intelectuale. M-am străduit să las nebătut niciun drum pe care o fiinţă omenească se poate angaja fie el ascetic sau excesiv, de la meditaţia despre sine însuşi la cea despre ceilalţi şi despre lume”, a precizat Cărtărescu.
El a mai spus că în calitate de profesor nu a predat doar fapte de istorie şi teorie literară, ci s-a predat pe sine.
“De la vârsta de 24 de ani, fără întrerupere, am fost şi profesor. În toată această perioadă nu am predat în primul rând fapte de istorie şi teorie literară: m-am predat pe mine însumi, în ambele sensuri ale cuvântului. M-am predat, mai întâi dezarmat şi zâmbitor în mâinile studenţilor mei, lăsând jos scutul care desparte şi opune profesorul studenţilor. Am fost alături de ei, unul dintre ei, am învăţat mereu de la ei. Am fost extrem de flatat când am simţit că sunt acceptat între ei în ciuda deosebirilor pe care le aduce vârsta. Apoi m-am predat pe mine însumi prin puterea exemplului personal: mi-am predat, fără ca studenţii să simtă, valorile, idealurile, credinţele intime, felul meu de a privi lumea, fără prejudecăţi, fără preţiozitate, fără snobism, fără discriminări, cu acel suflet netulburat despre care vorbeau cei vechi”, a mai afirmat Cărtărescu.
În încheiere, scriitorul a spus că acest titlu de Doctor Honoris Causa reprezintă una dintre cele mai preţioase dovezi de apreciere şi încredere din întreaga sa carieră.
Apoi Mircea Cărtărescu a susţinut în faţa studenţilor conferinţa cu titlul “Liniile de forţă ale poeziei de azi”, după care a dat autografe cititorilor săi.
Mircea Cărtărescu, născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti, a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent, este profesor doctor la catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Este poet, prozator, critic literar şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European. Este autor a peste 25 de volume personale şi este prezent în numeroase volume colective şi antologii. Dintre scrierile sale mai importante fac parte ”Nostalgia”, ”Levantul”, trilogia ”Orbitor” şi romanul ”Solenoid”.
Cărţile sale au fost traduse, până în prezent, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare româneşti şi zece importante premii internaţionale. După 1989 este activ în publicistică pe diferite teme de actualitate culturală şi politică (Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, 2003; Baroane!, 2005; Peisaj după isterie, 2017). I-au fost decernate următoarele ordine şi medalii: Ordinul naţional ”Serviciul credincios” în gradul de Comandor (2000), Ordinul ”Meritul cultural” în gradul de Mare ofiţer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l’ordre des arts et des lettres (2008), Medalia ”Nihil Sine Deo” a Casei Regale (2016).