Toggle Menu
  1. Home/
  2. Social/

Educația românească, prin ochii experților europeni. Andreas Schleicher, director OECD: „Elevii români au stări de anxietate”

Un studiu OECD privind evaluarea și examinarea în domeniul educației, prezentat la Guvernul României, arată că România are probleme mari în ceea ce privește incluziunea elevilor în sistemul educațional și oportunități de învățare pentru toți copiii, examenele naționale reprezintă centrul de atenție al sistemului și elevii învață pentru a le trece, nu pentru a cunoaște, iar din cauza modului în care sunt alcătuite subiectele de examen, copiii învață repetitiv, reproduc informația, în loc să fie încurajați să-și dezvolte creativitatea și imaginația.

„Deși unora dintre elevi li se oferă șansa de a excela, mulți alții nu stăpânesc competențele de bază și aproape o cincime renunță la școală înainte de a absolvi învățământul liceal. (…) Plasarea unui accent predominant pe rezultatele examinărilor naționale și mai puțin pe autoreflecție și dezvoltare în cadrul unităților școlare sau a personalului didactic împiedică evoluția aspectelor pozitive și încurajarea schimbărilor sistematice benefice de care are nevoie România”, se arată în studiu.

De asemenea, studiul mai spune că la noi, „evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învățare și promovează o definiție restrânsă a succesului”.
În ceea ce privește recomandările OECD, experții care au realizat studiul spun că ar trebui ca România să ia în calcul suspenadrea Evaluării Naționale de la sfârșitul clasei VIII-a.

„Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, ținând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare ale elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a”.

La lansarea studiului au fost prezenți doi experți europeni și Directorul al Biroului Regional UNICEF pentru Europa Centrala si de Est si Comunitatea Statelor Independente. Vocea.biz a stat de vorbă cu aceștia și am aflat cum văd ei sistemul educațional românesc.

Expertul Andreas Schleicher, director în Direcţia de Educaţie şi Aptitudini în cadrul OCDE, spune că România este una dintre puţinele exemple din Europa care a arătat îmbunătăţiri, dar mai avem de lucru în ceea ce privește media elevilor.

„Nu vorbesc de niveluri de excelenţă, vorbesc de ideea de a da fiecărui elev român o bază pentru a atinge succesul. Asta ar genera peste 1.000 de miliarde de dolari americani în plus economiei dumneavoastră în cursul carierei acestor tineri de 15 ani de care vorbim. Este vorba de o sumă de trei ori mai mare decât economia dumneavoastră curentă”, a spus acesta la conferința de lansare a studiului.

Examenele naționale, frica elevilor

El a explicat mai departe pentru Vocea.biz că problema principală a sistemului nostru de educație este accentul pus pe examenele naționale, ele fiind adevărata miză pentru elevi.

„Rezultatele României la testele PISA au fost din ce în ce mai bune în ultima vreme, iar calitatea educației a crescut semnificativ, dar România nu are încă rezultate excepționale la PISA pentru că studenții se concentrează mai mult pe reproducerea materiei exact așa cum este ea predată și nu prea dau dovadă de creativitate și imaginație. Învățămâtul este dominat de sistemul de examinare care îi motivează pe elevi să învețe materia de examen pe de rost. Sunt prea puține elemente în sistemul de educație românesc care să îi învețe pe tineri cum să aprofundeze informații, cum să învețe, în esență, și nici pe profesori nu-i învață cum să predea”, a spus Andreas Schleicher.

Sursă Foto: UNICEF

 

Într-adevăr, dacă ne uităm la materiile pe care le studiază elevii și conținutul acestora, se vede că procesul de învățare se face pentru a obține note bune la examenele naționale care determină, practic, soarta educațională a copilului.

Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a VIII-a, spre exemplu, îi împarte pe copii în trei categorii: cei foarte buni, care ajung la liceele de elită, elevii de nivel mediu, care ajung la liceele de nivel mediu, și elevii slabi și foarte slabi, care intră la licee tehnologice cu medii mai mici de 5, iar în cei patru ani de liceu nu reușesc să se redreseze astfel încât să promoveze Bacalaureatul.

Pe scurt, sistemul educațional românesc stratifică elevii pe categorii și odată marcat ca fiind într-una din acestea, șansele să tranzitezi spre ceva mai bun sunt mici din cauza mediului în care te afli. Aceasta este problema principală în evoluția școlară a elevilor români, spun experții europeni.

„Cultura aceasta este creată de sistem. Când vezi modul în care se comportă un profesor, trebuie să-ți pui întrebarea de ce face asta. Răspunsul este în sistemul de evaluare atât al elevilor, cât și al profesorilor. De asemenea, profesorii români sunt demotivați din cauza salariilor foarte mici, iar sistemul lor este alcătuit ca o rețetă, ei nu petrec mult timp colaborând cu colegii lor și alte persoane din sistem, fiecare e pe felia lui. Cred că ar trebui creat un climat de autonomie profesională și ar trebui încurajată colaborarea între profesori. În ceea ce privește gradul de fericire al copiilor la școală, noi am publicat recent un raport pe tema asta, care arată că elevii din România nu se simt bine la școală, nu simt că ar avea susținere din partea sistemului școlar și au stări de anxietate din cauza sistemului de evaluare, ceea ce este distuctiv pentru ei”, a explicat Andreas Schleicher pentru Vocea.biz.

Finlanda și Olanda, cele mai bune modele europene de educație

Dacă ne uităm la modelele europene pe care le-am putea urma, Schleicher spune că cele mai bune exemple sunt Finlanda și Olanda.

„Au sisteme educaționale care au rezultate foarte bune în ceea ce privește pregătirea intelectuală a elevilor, dar și în ceea ce privește gradul de fericire al copiilor, aspectul social și emoțional al sistemului educațional. De asemenea, sunt sisteme educaționale echitabile prin ceea ce produc, au un mediu foarte profesionist, atrag cei mai buni absolvenți de facultate, cei mai talentați, și le oferă condiții optime de muncă și motivație financiară. Sistemele de educație din Finlanda și Olanda se bazează pe o cultură a învățării, nu pe o cultură a evaluării și profesorii au foarte multă autonomie, ei stabilesc programa în funcție de cerințele clasei și nivelul elevilor lor. De asemenea, Polonia este un exemplu bun de evoluție a rezultatelor unui sistem de educație. Nu au ajuns încă la cel mai de sus nivel, mai au multe de făcut, dar au evoluat pozitiv foarte mult și foarte repede”, a explicat Schleicher.

El mai spune că sistemul românesc se aseamănă mult cu cel francez, care este, de altfel, sistemul educațional după care a fost gândit și al nostru în secolul XIX, la fel ca toate sistemele administrative copiate după modelul administrativ napoleonian. Și președintele ARACIP, Șerban Iosifescu, spune că există multe similarități, în special în ceea ce privește separarea școlilor de elită de celelalte. Tot sistemul, de la ideea de inspectorate școlare, până la sistemul de evaluare prin examene naționale, cum este Bacalaureatul, este gândit după sistemul napoleonian.

Problema acum este că sistemul anglo-saxon a evoluat într-o altă direcție, mai autonomă, fiind modelul de bună practică în zilele noastre, ori pentru noi ar fi foarte greu să înlocuim modelul francez cu cel anglo-saxon fiindcă tot scheletul care alcătuiește structura sistemului educațional este altfel făcut. Putem importa parțial alte modele pe care să încercăm să le integrăm și la noi.

Educația elitistă lasă în urmă majoritatea copiilor

Prezentă la lansarea studiului, Afshan Khan, Director al Biroului Regional UNICEF pentru Europa Centrala si de Est si Comunitatea Statelor Independente, a povestit pentru Vocea.biz că față de celelalte țări din zonă, sistemul educațional din România a evoluat, dar destul de puțin, oferă mai multe oportunități elevilor, însă avem o problemă destul de mare în ceea ce privește abandonul școlar, în special la grupa de vârstă 14-16 ani.

Sursă Foto: UNICEF

 

Din punctul ei de vedere, Evaluarea Națională nu este un reper pozitiv fiindcă îi împarte pe copii în categorii și pe unii îi stigmatizează trimițându-i la cele mai slabe licee. Faptul că acești elevi nu se încadrează perfect în norma teoretică nu înseamnă că ei nu au capacitatea de a învăța și a progresa, doar că o pot face altfel, într-un mod mai practic.

„O altă problemă este nivelul de incluziune al sistemului educațional și faptul că există niște diferențe foarte mari între școli, în ceea ce privește performanțele lor, ceea ce diferențiază și nivelul de pregătire al elevilor. Pe de o parte avem copii foarte buni, cu rezultate excepționale, pe de altă parte avem copii care nu reușesc să facă față cerințelor educaționale. Aici trebuie luate niște măsuri, în primul rând trebuie investit în resursa umană, în special în școlile-problemă, trebuie să fie promovată incluziunea în educație și nu în ultimul rând, să existe mai multe parcursuri educaționale pentru tineri. Nu este bine ca elevii să fie separați atât de drastic la sfârșitul clasei a VIII-a prin Evaluarea Națională, trebuie mai multe oțiuni de educație pentru toți copiii”, a explicat Afshan Khan.

Ioana Nicolescu