Toggle Menu
  1. Home/
  2. Social/

Ce îi atrage pe străini în România? Imaginea reală, dincolo de mitul lui Dracula, Ceaușescu și Hagi

Dracula, Ceauşescu, Hagi şi Nadia Comăneci erau, în anii ’90, simbolurile care veneau în mintea străinilor atunci când auzeau de România. Primul dintre ele era un magnet pentru turişti şi mai este şi azi, iar unii specialişti susţin că putea fi folosit chiar mai agresiv în promovarea turismului românesc, însă lista de “branduri” a fost completată, în ultimii ani, de alte nume de oameni, locuri sau evenimente care au promovat România peste hotare.

Prinţul Charles a adus România în atenţia unei lumi întregi

Printul Charles de Wales
Printul Charles promoveaza Romania / sursa foto: 123rf.com

Prinţul de Wales este una dintre cele mai importante personalităţi care au contribuit la promovarea unei altfel de imagini a României printre străini. Fotografiile şi filmările cu Prinţul Charles în satele din Ardeal, contrastul între viaţa de aici şi cea de la oraş, au făcut înconjurul lumii. Iar faptul că cel care îi va urma Reginei Elisabeta pe tronul Marii Britanii şi-a cumpărat mai multe proprietăţi în Transilvania, în judeţele Sibiu, Braşov, Maramureş şi Covasna, i-a făcut curioşi pe mulţi britanici, dar nu numai.

Dincolo de promovarea pajiştilor din Ardeal şi conservarea tradiţiilor, prezenţa Prinţului Charles în România a fost un semnal atât pentru străinii care căutau un loc în care să uite de agitaţia marilor capitale europene, dar şi pentru cei care au avut viziunea de a investi în agroturism.

Să luăm doar două exemple de britanici care au ales Transilvania din cele două motive:

Scriitoarea Arabella McIntyre-Brown şi-a petrecut 30 de ani din viaţă în Londra şi Liverpool, însă locuieşte acum în liniştea şi pacea satului transilvănean. După cinci ani în satul Măgura din judeţul Braşov, aflat la poalele munţilor Piatra Craiului, Arabella McIntyre-Brown spune că aici e “acasă” şi nu se gândeşte să mai plece vreodată.

Duncan Ridgley, unul dintre cei mai de succes paparazzo ai tabloidelor britanice, cel care a urmărit-o îndeaproape ani de zile pe prințesa Diana, a ajuns întâmplător în Breb, Maramureş, şi a rămas surprins de frumusețile locului și mai ales de modul în care au fost conservate tradițiile și locuințele de lemn. Prin urmare a cumpărat un teren în Breb, într-o zonă mai retrasă a acestuia, traversată de un pârâu de munte și înconjurată de pădure. Aici a considerat că e locul ideal pentru „Village Hotel” – un sat de vacanță alcătuit din case tradiționale, pe care Duncan le-a adus de prin toate părțile Maramureșului, ce atrage turişti de pe toate continentele.

Revenind la Prinţul Charles şi influenţa pe care a avut-o în promovarea României în rândul străinilor, moştenitorul tronului şi-a luat în serios rolul şi a făcut, în 2015, într-un interviu BBC, o declaraţie care duce mai departe viziunea sa cu privire la Transilvania:

„Cred că micul fermier, micul proprietar, este absolut crucial pentru siguranţa alimentară. Nu poate fi asigurată de corporaţiile gigant, de afacerile agricole. Unele dintre ele încearcă, dar multe nu sunt interesate de biodiversitate sau de cultură sau de comunităţile rurale”.

Ecourile unei declaraţii pline de adrenalină: „E cel mai bun drum din lume”

Relaţia britanici-români e plină de contraste: opiniile negative ale locuitorilor din Marea Britanie faţă de imigranţi, dintre care peste 200.000 sunt români, au fost accentuate după Brexit, însă tot britanicii sunt printre cei care laudă forţa de muncă din România şi locurile superbe pe care ţara le oferă. Lucrurile nu stăteau foarte diferit nici în urmă cu şase ani, atunci când echipa Top Gear, emisiune difuzată de postul britanic BBC, ajungea în România. Numai că, la finalul ediţiei, vedeta emisiunii Jeremy Clarkson, un tip controversat, admitea: „Ne-am înşelat. România, mulţumim că ne-ai primit. Putem rămâne aici pentru totdeauna?”

 

La volanul unor maşini Ferari, Lamborghini şi Aston Martin, gazdele show-ului Top Gear au trecut „pe drumuri de ţară, centrele oraşelor şi sate de ţigani” pentru a ajunge pe Transfăgărăşan. Iar experienţa pe ceea ce avea să ajungă cunoscut drept „cel mai bun drum din lume” a devenit cunoscută în întreaga lume.

„De la înălţime arată ca şi cum fiecare curbă de pe fiecare mare circuit de curse din lume a fost croşetată pentru a crea o panglică neîntreruptă de perfecţiune automobilistică”, este descrierea Transfăgărăşanului auzită de milioane de oameni.

După ce a condus pe drumul care coboară spre Sibiu de la Bâlea Lac, Jeremy Clarkson a conchis: „Ne-am înşelat, e mai bun decât Stelvio (un drum asemănător din nordul Italiei – n.red.). Acesta este cel mai bun drum din lume”.

Coincidenţă sau nu, judeţul Sibiu, pe raza căruia se află porţiunea mai spectaculoasă a Transfăgărăşanului, a resimţit o explozie a turismului, numărul acestora depăşind, pentru prima dată, în 2011, la un an de la difuzarea emisiunii, pe cel din 2007, atunci când oraşul de pe Cibin a deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii.

De altfel, Transfăgărăşanul a ajuns să fie, pentru mulţi şoferi, pe „lista lucrurilor de făcut înainte să mori”.

Peisajele din România, decor pentru brandurile internaţionale

Zăbovind asupra peisajelor din Carpaţi, dar nu numai, nu putem ignora faptul că o mulţime de locuri din România au inspirat creatorii de advertising, care s-au folosit de aceste decoruri pentru a vinde branduri internaţionale.

Poate una dintre cele mai spectaculoase reclame filmate în România este cea a lanţului de magazine Aldi. Decorul este comuna Biertan, denumită în reclamă Julbacken, iar ideea este „Crăciunul australian” sărbătorit într-o comunitate reticentă la schimbări. Mai multe personaje din reclamă vorbesc româneşte, iar peisajele de iarnă şi casele săseşti de aici sunt nu doar o reclamă pentru retailer ci şi pentru România.

„Nimic nu se poate compara cu gustul răcoritor al unei beri Coors Light”, spune Jean Claude Van Damme într-o serie de reclame „epice” filmate la Bâlea Lac şi la hotelul de gheaţă de aici. Actorul a revenit în România în 2016 şi a transmis „multă dragoste României”.

Braşovul este în centrul unei reclame impresionante la televizoarele Intex. Aici, Piaţa Sfatului din centrul oraşului este transformată într-o imensă scenă a unui concert care combină muzica clasică şi cea indiană. Dar şi culorile din oraşul de sub Tâmpa, suplimentate de o explozie de vopsea, ce-i drept, adăugată digital. Reclama a fost difuzată în India, la orele de vârf, inclusiv în timpul meciurilor de fotbal sau cricket.

 

Una dintre cele mai emoţionante reclame filmate în România rămâne însă una realizată tot la Sibiu, care promovează serviciile financiare ale PayU money. Aici, un tânăr orb e ghidat de câinele său pe străzile oraşului medieval, iar filmarea surprinde unele dintre cele mai frumoase locuri din Sibiu.

Deşi impactul direct al acestor reclame asupra numărului de turişti care vin în România inspiraţi de ele poate fi cu greu cuantificat, cert este că ţara noastră are locuri care îi fascinează pe oamenii de publicitate, care sunt printre cei mai pretenţioşi când vine vorba de alegerea decorurilor.

România pe marele ecran

Se spune despre filme că te pot transporta într-o altă lume, iar zecile de titluri filmate în România, unele mai reuşite, altele mai puţin, fac ca cinefili de pe tot globul să îşi dorească să vadă cu ochii lor decorurile ajunse celebre la Hollywood.

Iar printre ele se numără Carpaţii, făcuţi celebri de filmul Cold Mountain din 2003, în care au jucat nume grele ale industriei americane precum Jude Law, Nicole Kidman, Renée Zellweger, Philip Seymour Hoffman, Natalie Portman şi Donald Sutherland. O parte din scene au fost filmate în judeţul Covasna şi în Bucureşti.

Un alt nume mare de la Hollywood, Nicolas Cage, a revenit cu plăcere în România şi i-a inspirat pe mai mulţi turişti să o facă, printre care şi americanii care au făcut valuri în online cu clipurile lor. Cage a filmat în România scene pentru filmul Ghost Rider: 2 – Spirit of Vengeance, care a apărut în 2011, însă s-a întors şi chiar există zvonuri potrivit cărora s-ar muta în România, cel puţin pentru o perioadă.

Alţi trei actori cu greutate, Christoph Waltz, Tilda Swinton şi Matt Damon, au filmat în Bucureşti pentru filmul „The Zero Theorem”.

Pornind de la zicala că nu există reclamă negativă ci doar reclamă, România îi poate mulţumi şi lui Sacha Baron Cohen pentru notorietate, după ce controversatul său film, Borat, a fost filmat în întregime aici.

Festivalurile au depăşit graniţele ţării

Dincolo de personalităţile sau brandurile care au promovat imaginea României în ochii străinilor, una dintre cele mai bune modalităţi prin care aceasta a reuşit să atragă turişti a fost, cel puţin în ultima vreme, muzica. Festivaluri precum Untold sau Electric Castle au reuşit să se impună în topurile europene încă de la primele ediţii, iar zeci de mii de tineri din toată lumea au ajuns în România datorită lor.

Cu o tradiţie în festivaluri de bere, România a făcut, în ultimii ani, un pas important în dezvoltarea sectorului de evenimente. Iar două dintre cele mai sonore exemple sunt Electric Castle şi Untold, două festivaluri care s-au bucurat de recenzii excelente atât din partea românilor cât şi a străinilor.

Iar aceştia din urmă au dovedit că, dincolo de legende, mituri şi păduri virgine, România poate fi atractivă şi prin evenimente de calitate. Nu mai puţin de 30.000 de străini au fost prezenţi la Cluj în perioada Untold 2016, iar promovarea turistică pe care organizatorii evenimentului au făcut-o pe durata festivalului i-a făcut pe mulţi să cunoască şi alte oraşe şi zone din ţară, ba chiar să le viziteze.

Dincolo de locurile şi atracţiile promovate în cele mai diferite moduri la nivel internaţional menţionate deja, străinii pot găsi o mulţime de alte motive pentru a vizita România: de la litoral, unde turismul e în plină ascensiune, la Capitală și la comunităţile inedite din restul ţării, până la zone parcă rupte de civilizaţie.

Aproape două milioane de turişti străini au vizitat România în primele opt luni ale anului 2016, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică. Aceştia au cheltuit peste 4 miliarde de lei în această perioadă, iar aproape un sfert din această sumă a fost destinată biletelor de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice, dovadă că străinii descoperă încă turismul în România.

Bogdan Buburuz