Agenția Națională Antidrog, acuzată că a irosit banii de prevenție a bolilor: ”Vom avea o epidemie de tuberculoză”

ONG-urile care se ocupă cu prevenirea HIV-SIDA, a hepatitei și a tuberculozei în rândul consumatorilor de droguri au decis să suspende orice colaborare cu Agenția Națională Antidrog (ANA) pe care o acuză de rea-voință în condițiile în care, deși instituția are din 2015 la dispoziție un buget de aproape 3 milioane de euro pentru programe de prevenție, niciun ban nu a fost folosit până în prezent.

ONG-urile atrag atenția că România se poate confrunta începând de anul viitor cu o epidemie de TBC, o boală care afectează tot mai mult consumatorii de droguri și care poate fi ușor răspândită în populația generală.

Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, care finanța până în prezent programele de prevenire a răspândirii bolilor în comunitățile de consumatori de droguri injectabile, se va retrage din România din 2018.

Astfel, în lipsa finanțării de către ANA a programelor de prevenție, chiar dacă din 2015 există un Program de Interes Național adoptat prin Ordonanță de Guvern în acest sens și un buget, ONG-urile spun că rata de răspândire a bolilor infecțioase vor crește în ritm alarmant.

Acestea spun că există deja un precedent în ceea ce privește infectările cu HIV, care au crescut de la 16 cazuri pe an la 276 atunci când programele de prevenție finanțate de Fondul Global au fost sistate temporar în 2012.

Bugetul de prevenire a răspândirii bolilor, neconsumat

Semnalul de alarmă este tras de Asociația Parada, Romanian Harm Reduction Network (RHRN), Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT), ARAS – Asociația Română Anti-SIDA și SENS POZITIV – ONG-uri implicate în programe de reducere a riscurilor asociate cu consumul de droguri.

Astfel de programe includ schimbul de seringi în comunitățile de utilizatori de droguri injectabile. Practic, ONG-urile distribuie seringi sterile în schimbul celor folosite, pentru a preveni folosirea acestora în comun, de mai multe ori, implicit răspândirea unor afecțiuni precum HIV sau hepatitele B și C.

Alte programe includ testările pentru afecțiuni precum HIV sau tratamentele substitutive cu metadonă pentru dependenții de heroină – un prim pas către renunțarea la obicei.

”Tragem un semnal de alarmă față de politicile publice deficitare desfășurate de Agenția Națională Antidrog. Anunțăm boicotarea ANA în urma unei serii lungi de promisiuni încălcate, nu doar față de noi, dar și față de populația de care trebuie să se ocupe prin statutul lor legal”, a declarat Ionuț Jugureanu, reprezentant al ONG-ului Parada.

Acesta a arătat că Agenția Națională Antidrog nu a inițiat niciun program de prevenție în 2015, după intrarea în vigoare a Planului de Interes Național. În 2016, pentru astfel de programe, care ar fi urmat să fie realizate în colaborare cu ONG-urile, bugetul alocat a fost de 11.800.000 de lei.

Banii nu au fost însă distribuiți, intrând înapoi în bugetul național. Pentru 2017, ANA a lansat un concurs de proiecte de prevenție, pentru a anunța apoi că nu dispune decât de 600.000 de lei, un buget infuficient pentru desfășurarea oricărui program.

Pericol public la adresa sănătății

Din datele Romanian Harm Reduction Network, rezultate din testările rapide efectuate în rândul consumatorilor de droguri în 2015, 6,7% dintre aceștia aveau HIV, 65,7% hepatită C și 6,8% hepatită B.

”Principalul mesaj pe care doresc să-l transmit este că problema aceasta nu este doar una legată de droguri – o chestiune care pentru mulți români probabil că nu reprezintă o prioritate – este un pericol public la adresa sănătății”, a declarat Eugen Hriscu, reprezentantul ONG-ului ALIAT.

”Avem în București o epidemie de HIV, un număr mare de consumatori care se infectează cu HIV și hepatită care transmit aceste boli în populația generală. În cazul HIV, se transmite mai departe în închisori, de exemplu. Avem TBC multidrog rezistent care afectează oamenii care trăiesc în stradă și care nu au posibilitatea de a urma un tratament regulat timp de doi ani așa cum ar trebui. De ei se ocupă doar echipele mobile ale ONG-urilor”, a declarat acesta.

”După 2012, după ce a plecat Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei din România și nu s-a mai făcut schimb de seringi, a început epidemia de HIV în București. Noi am avertizat că acest lucru se va întâmpla. Acum avertizăm că va începe epidemia de tuberculoză multidrog rezistentă, care se transmite direct sub această formă. Acești oameni merg în mijloacele de transport în comun, deci nu este o problemă izolată, toată populația este pusă în pericol”, a declart și Alina Dumitriu, reprezentant al ONG-ului SENS POZITIV.

”De anul viitor, Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei își retrage finanțarea din România”, a declarat Monica Dan, reprezentantul ONG-ului ARAS.

”Oamenii cu care lucrăm fac parte din comunitatea noastră și nu sunt separați de noi. Tuberculoza ne afectează pe toți. Tuberculoza nu va putea fi ținută sub control fără adăpost, fără tratament. Autoritățile trebuie să-și pună problema: cum poți să lași un om bolnav în stradă?”, a declarat aceasta.

Prevenția, mai ieftină ca tratamentul

ONG-urile atrag atenția că în țara noastră consumul de droguri tari este în creștere, iar, în lipsa prevenției, costurile asociate cu tratamentul vor fi mult mai mari, iar efectele vor fi simțite și de populația generală.

”Raportul ESPAD realizat de European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction în 2015 arăta că, pentru prima dată după 1990, procentul consumatorilor de droguri tari în România – heorină, etonobotanice – era mai mare ca media europeană. E un semnal de alarmă foarte puternic că în lipsa unor intervenții de prevenire va fi mult mai rău”, a declarat Eugen Hriscu, reprezentantul ONG-ului ALIAT.

”Hepatita C a explodat în România, iar tratamentul este foarte scump. În România se investește doar în încarcerarea dependenților. Noi nu putem să mai sperăm după trei ani că lucrurile se vor îndrepta. Vrem ca statul să-și asume responsabilitatea”, a adăugat acesta.

”Studiile arată că banii cheltuiți pentru schimb de seringi pentru 500 de consumatori sunt aceiași bani cheltuiți pentru tratamentul pentru HIV al unei singure persoane”, a declarat și Ionuț Jugureanu, reprezentant al ONG-ului Parada.

Acesta a adăugat că în lipsa finanțării, va deveni dificil nu doar să previi bolile reducând riscurile asociate cu injectarea, dar și tratarea dependenței în sine.
”Avem 533 de locuri gratuite pentru tratamente substitutive. Doar în București sunt 9.019 consumatori declarați de droguri injectabile. Este cifra oficială, deci putem spune lejer că sunt 20.000 de consumatori. Asta înseamnă că doar 2,5% din consumatori au acces la tratament”, a declarat acesta.