Reprezentanții profesorilor, despre o nouă lege a Educației: Trebuie să fie obligatoriu ca profesorul să aibă studii pedagogice

Vocea.biz a stat de vorbă cu principalii decidenți din sistemul de educație, care vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul unei noi legi a educației, care va fi elaborată abia în februarie 2018 după consultări, de către un grup de lucru special constituit la nivelul Ministerului Educației, conform programului de elaborare a legii propus de minister. În septembrie 2018, legea ar urma să fie dezbătută în Parlament.

Simion Hăncescu, președintrele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), cel mai mare sindicat al profesorilor din România, spune că în primul rând legea trebuie să precizeze foarte clar lucrurile legate de formarea inițială a cadrelor didactice, care este extrem de lacunară acum.

„Singura pârghie este să apară prin lege, facultățile sub această mască a autonomiei universitare nu fac ce trebuie, e vorba de practica pedagogică și partea metodică. Trebuie obligatoriu ca profesorul să aibă studii pedagogice, un lucru stimulator ar fi și cadrul financiar, un absolvent de liceu pedagogic să aibă un venit suplimentar, să se recunoască cei mai buni dascăli. Cred că trebuie să apară o lege distinctă numită statutul personalului didactic și aici să apară tot ce înseamnă drepturi și obligații, evoluție în carieră, să-i dai șansa unui dascăl ca după un anumit număr de ani, să facă și altceva decât a preda, pentru că apare oboseala, să aibă posibilitatea un an – doi să se ocupe și de altceva cum ar fi consilierea. Trebuie să fie drepturi și obligații pentru părinți și pentru elevi și aici trebuie să existe o protecție la nivel de lege pentru cadrele didactice pentru că sunt victime ale limbajului elevilor și părinților”, a spus Hănescu.

De asemenea, în privința problemei claselor supraaglomerate, Hăncescu spune că ar trebui ca în zonele izolate să poată funcționa școlile la un efectiv mai mic.

Învăţătoare bătută de un părinte în faţa colectivului de elevi. FSLI cere Parlamentului ca profesorii să…

FSLI acuză Guvernul că intervine în deciziile instanţelor, modificând dobânda pe care ar trebui să o…

„Trebuie interzis clar în lege să nu fie depășit numărul maxim de elevi pe clasă, să zicem 22-24 de copii. Un alt lucru care nu apare în lege este cazul copiilor cu cerințe speciale, care funcționează în clase cu efective mari și e un chin enorm pentru dascăli, învățători, la clase de 25 de elevi dacă au și elevi cu cerințe speciale. În aceste cazuri ar trebui să fie și profesor de sprijin. Dacă într-o clasă sunt doi elevi cu cerințe speciale, ar trebui ca efectivul maxim să fie diminuat, să zicem cu patru elevi mai puțin la un elev cu cerințe speciale pentru ca dascălul să se poată ocupa de ei”, a spus Hăncescu.

Fără note la Muzică și Religie

De asemenea, președintele FSLI spune că sunt materii unde copiii nu ar trebui notați, cum ar fi Muzica sau Religia. „Cred că ar mai trebui făcut un lucru, la partea de evaluare ar trebui eliminate calificativele și notele la desen, muzică, religie, educație fizică, materii care țin de aptitudini. De asemenea, ar trebui introdusă admiterea la liceu, o selecție cu adevărat riguroasă”, a spus Hăncescu.

O altă problemă este învățământul profesional, unde ar trebui subvenționați mai mult copiii care provin din medii defavorizate. Hăncescu spune că acești copii ar trebui să primească burse integrale care acoperă masa și cazarea.

„Povestea cu admiterea merge și la învățământul superior. Trebuie regândit examenul de Bacalaureat, nu are sens să ne mai mințim, trebuie diferențiat, un Bacalaureat academic pentru cei care vor Medicină, Drept, etc., dar să fie și un nivel pentru profilul tehnic, sau o diplomă și pentru cei care nu vor la facultate. De asemenea, elevii de la clasele a XI-a și a XII-a ar trebui să poată opta pentru un număr limitat de materii, cum este la britanici. Bazele culturii generale să se pună până la clasa a X-a și apoi să facă specializare pentru facultate”, a spus Hăncescu.

În ceea ce privește posturile de conducere din școli, el consideră că la alegerea directorilor ar trebui să aibă un cuvânt și școala și consiliul profesoral. „Trebuie întrebat și colectivul școlii. De asemenea, aș vedea ca facultățile care pregătesc viitorii dascăli să ofere trei specializări. Practica trebuie să predomine la programele școlare, să fie coroborate cu viața de zi cu zi, să fie o materie atractivă”, a spus Hănescu

În ceea ce privește problema manualelor școlare, președintele FSLI își dorește întoarcerea la manualul unic „gândit cum trebuie care să conțină și auxiliare, de la simplu la complex”. „Noi am propus legea manualului, bun de interes național”, a spus Hăncescu.

La rândul său, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor Libere din Educație (FSE) „Spiru Haret” spune că educația nu este proprietatea niciunui partid politic și că noua lege trebuie să fie suficient de clară încât să nu mai necesite o sumedenie de metodologii explicative.

„Orice inițiativă legislativă care vizează un domeniu de o astfel de importanță trebuie dezbătută public cu toți partenerii sociali. Apreciez declarațiile premierului Grindeanu care a spus că orice dezbatere trebuie să fie în concordanță cu România Educată (proiectul Administrației Prezidențiale) pentru că dă un mesaj destul de clar – educația nu este proprietatea niciunui partid politic, a niciunui ministru, ci a tuturor factorilor implicați”, a spus Nistor.

El consideră că dacă există o dezbatere cu toată lumea, atunci va rezulta o lege clară care să nu mai poată fi modificată pe un interval de cel puțin 10 ani. „Nu avem nevoie de o lege care să necesite peste 152 de metodologii pentru a putea fi aplicată cum era legea Funeriu, avem nevoie de ceva clar, simplu, ușor de înțeles și care să țină cont de cerințele atât ale societății cât și de așteptările celor care o vor pune în aplicare, respectiv cadrele diadctice. Ne interesează în mod deosebit lucruri foarte clare legate de cariera didactică, formare inițială, un statut al personalului din învățământ, fiindcă așa cum sunt stipulate obligațiile, trebuie stipulate și drepturile. Avem nevoie de o lege care să genereze cu adevărat schimbare, dar o lege în care fiecare să se simtă cu adevărat implicat fie că e elev, părinte sau cadru didactic”, a spus Nistor.