Ecaterina Andronescu despre o nouă lege a Educației: „Eu nu văd CNATDCU ca o ghilotină pentru cei care plagiază”

Vocea.biz a stat de vorbă cu principalii decidenți din sistemul de educație, care vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul unei noi legi a educației, care va fi elaborată abia în februarie 2018 după consultări, de către un grup de lucru special constituit la nivelul Ministerului Educației, conform programului de elaborare a legii propus de minister. În septembrie 2018, legea ar urma să fie dezbătută în Parlament.

Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației și actualul președinte al Comisiei pentru Învățământ de la Senat, comisie care va aproba noua lege în fazele finale ale elaborării ei înainte de a ajunge în plen, consideră că la nivel universitar, CNATDCU nu ar trebui să fie „o ghilotină pentru cei care plagiază” pentru că în primul rând nu ar trebui să se ajungă acolo.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) este instituția care a dat verdict de plagiat și a propus retragerea titlurilor de doctor în mai multe cazuri celebre de politicieni care și-au plagiat doctoratele – Victor Ponta, Gabriel Oprea, Florentin Pandele, Petre Tobă.

Reporter: Pe ce principii trebuie să se bazeze o nouă lege a educației?

Ecaterina Andronescu cere retragerea lui Dragnea de la conducerea PSD

Andronescu: Nu avem nevoie de escaladarea unui conflict, e nevoie de dialog

Ecaterina Andronescu: Vorbim de un sistem extrem de polarizat, cu școli excepționale într-o parte și școli mai slabe în cealaltă, ca urmare cred că trebuie să avem în vedere în lege să găsim soluții pentru a sprijini performanța școlilor bune, să fie și mai bune, dar să sprijinim printr-un alt set de măsuri și școlile care au performanțe mai slabe ca să poată fi ridicată calitatea la nivelul așteptat de toată lumea. Deci, aș avea o abordare diferențiată, dar subliniez că trebuie făcută o scanare a sistemului ca să ne fie foarte limpede ce este relevant și ce este mai puțin relevant în sistemul național. Din păcate, polarizarea sistemului nu s-a diminuat în ultimii ani, s-a menținut și poate chiar a crescut.

Ar trebui să ne uităm la ce se întâmplă în lume, cum văd lucrurile marii experți în educație și ce încearcă să impună fiecare țară în sistemele lor de educație în așa fel încât să preluăm elementele care se cuplează pe tradițiile, experiența noastră și pe ceea ce reprezentăm noi din punct de vedere cultural.

Ar trebui să profităm de schimbările care se fac în curriculum, trebuie să prindem în lege misiunea școlii, care în secolul XXI nu poate să mai fie doar acumularea de cunoștințe. Trebuie asumată misiunea de a dezvolta personalități creative și inovative. Fără creativitate și inovare este foarte greu saă ai o carieră profesională.

Credeți că ar trebui păstrate evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a?

Ca să vă răspund la această întrebare, o s-o iau puțin pe ocolite. În ce sens vreau să vă spun lucrul acesta, vedeți dvs, constatăm că la examenul de evaluare după clasa a VIII-a, între 30.000 – 50.000 de elevi nu sunt în stare să ia măcar nota 5, ceea ce înseamnă că acest ciclu gimnazial nu a reușit, pentru toți elevii cuprinși, să-i ducă măcar la nivel minimal. Asta înseamnă că începând chiar de la ciclul primar, trebuie să fixăm niște evaluări ca să avem posibilitatea să introducem programe remediale, să nu ne ducem cu lacunele până la clasa a VIII-a fără să le corectăm, după care elevul să meargă cu lacunele la liceu fără să ia Bacalaureatul. De asemenea, cred că este nevoie de un Bacalaureat diferențiat.

Credeți că ar trebui introdusă admiterea la liceu?

Admiterea computerizată a adus gradul de polarizare și mai accentuat. De ce? Copiii foarte buni, potrivit rezultatelor profesionale din gimnaziu și de la evaluare, s-au dus evident spre liceele foarte bune, care au devenit și mai bune. Această admitere nu a defavorizat liceele foarte bune. Pe de altă parte, a păstrat o echitate în repartizarea elevilor. Aș fi de acord cu cei care solicită acest lucru să facă o testare în clasa a X-a, pentru că primele zece clase fac parte din învățământul obligatoriu. După clasa a X-a, putem să ne gândim la o formă de testare pentru ultimele două clase de liceu și în felul acesta să-i mai motivăm pe elevi pentru examenul care vine (Bac).

Am putea trece în legea educației ca învățământul să fie obligatoriu până la sfârșitul clasei a XII-a?

Personal, eu aș opta pentru lucrul acesta. Orice educație care se întinde pe o durată cât mai mare nu este în defavoarea celui școlit și a societății care beneficiază de educația lui.

Credeți că am putea scădea vârsta de la care devine obligatoriu învățământul, să ne ducem spre grupa mare de la grădiniță?

Integrarea copiilor într-o formă de educație socială de la o vârstă cât mai mică, fără nicio înbdoială, este importantă. De aceea, clasa pregătitoare a avut dezavantajul că a lichidat laboratoarele de chimie-fizică-biologie de la gimnaziu, dar a eliberat grădinițele. Eu mi-aș fi dorit clasa pregătitoare la grădiniță.

Masteratul didactic, ar trebui obligatoriu pentru cei care intră în sistem?

Da, dar nu așa cum este acum în legea educației, trebuie găsită o formulă diferită de cea de acum, care se pare că este inaplicabilă. Masteratul didactic este gândit acum după ciclul de licență, dar după ce termină masteratul, ce certitudine avem noi că cel care a terminat un masterat didactic ajunge în învățământ, pentru că în sistem intră pe bază de concurs. Drept urmare, masteratul didactic s-ar fi putut să-l facă degeaba. De aceea, eu cred că mai degrabă, cel care a terminat studiile și a intrat în învățământ printr-un examen de titularizare, pentru el trebuie gândită o formă de pregătire prin masterat didactic pentru că el aparține deja sistemului și ne ocupăm de el să-i creștem performanțele de profesor.

Cum credeți că ar trebui să arate evaluarea școlilor doctorale?

În acest moment, școlile doctorale sunt mai degrabă niște structuri administrative care gestionează doctoranzii și cum se susțin examenele, ori noi avem nevoie de o evaluare pe fond. Ce contează în asigurarea calității este calitatea conducătorului de doctorat și, ca urmare, activitatea lui științifică ar trebui să fie o componentă a evaluării. Există laboratoare dotate corespunzător pentru disciplinele care au caracter experiemntal sau nu? Toate aceste lucruri cred că ar trebui să fie prinse într-un fel de metodologie pe care să o agreeze și universitățile și care să constituie în element de evaluare a calității. Școala în sine ca entitate, nu aș opta pentru evaluarea școlii ca entitate pentru că există, potrivit legii românești în acesat moement, o evaluare instituțională, care înseamnă universității cu tot ce are ea ca structură. Evaluezi și acreditezi structuri în interiorul universității? Este un pic mai greu de explicat și de argumentat.

Credeți că ar trebui păstrat rolul pe care îl are în prezent CNATDCU privind evaluarea tezelor de doctorat?

Trebuie întărită disciplina în universități în legătură cu exigența față de tot ceea ce face universitatea la licență, la masterat și la doctorat. Nu poate fi derogată de responsabilitatea pe care o are o universitate care scoate o teză care a fost plagiată și să fie acuzat doar autorul tezei. Teza nu a fost făcută nici pe marginea drumului și nici într-o altă instituție, a fost elaborată într-o universitate, cineva l-a văzut pe cetățeanul acela, dacă a lucrat la teză sau nu, dacă sunt rezultatele lui sau nu. A avut o echipă de îndrumare, a făcut referate științifice care au fost prezentate de-a lungul pregătirii lui prin doctorat. Ca urmare, toate lucrurile acestea s-au petrecut în universitate, nu o putem deroga de responsabilitatea față de aceste activități.

Dar ar trebui să existe CNATDCU, ca organizație din afara universității care să verifice lucrurile acestea?

Da, cred că da. CNATDCU trebuie să rămână un fel de instanță supremă care să elaboreze criteriile și standardele de calitate pentru ceea ce înseamnă o teză de doctorat, promovarea în cariera didactică și pentru o activitate de monitorizare a universitățăilor.

Deci credeți că CNATDCU ar trebui să evalueze în continuare tezele de doctorat unde există suspiciuni de plagiat?

Eu nu cred că plagiatul este singura problemă a calității unei teze de doctorat.

Dar sunteți de acord ca CNATDCU să păstreze exact rolul pe care îl are în prezent sau credeți că ar trebui modificat?

Nu știu, cred că asta va rezulta din discuții pentru că nu un singur om face o teză. Eu exprim punctul meu de vedere care nu este antagonic față de o instituție sau o structură cum este CNATDCU. Eu nu văd CNATDCU ca o ghilotină pentru cei care plagiază. Nu trebuie să se ajungă acolo, nicio teză să nu fie plagiată și dacă se ajunge acolo, atunci universitatea trebuie să răspundă pentru toate etapele de pregătire.

Dar dacă se ajunge acolo, acum CNATDCU are practic ultimul cuvânt.

Dar ați văzut ce spune Curtea Constituțională, că titlul de doctor nu poate fi ridicat nici de universitate, nici de CNATDCU, doar instanța juridică poate decide retragerea titlului. Argumentul CCR este după părerea mea foarte puternic pentru că obținerea unui titlu de doctor produce efecte juridice. Dacă universitatea a retras titlul de doctor, sau la cererea celui care deține titlul, sau dacă CNATDCU a retras titlu, care sunt modalitățile prin care efectele juridice se estompează, se corectează?

În privința corelării pieței muncii cu sistemul universitar.

După opinia mea, universitatea trebuie să fie generatoare de locuri de muncă. În această perioadă, noi, în universități, trebuie să încercăm să schimbăm mentalitatea celor pe care-i școlim din acela de angajat, în acela de angajator.

Credeți că legea manualului ar putea porni de la principiul calității mai întâi, nu de la preț?

O lege a manualului putem face, nu ar fi nicio problemă în acest sens. Manualele ar trebui să se schimbe și să se adapteze la epoca în care trăim, să cuprindă și componenta digitalizată.

Credeți că ar trebui să continuăm să organizăm concursuri pentru funcțiile de directori școlari și inspectori generali?

Da, categoric, dar nu în timpul anului școlar. Mențin acest punct de vedere pentru că un concurs de directori organizat în timpul anului școlar bulversează școlile și afectează calitatea pregătirii.

Credeți că este acceptabilă o măsură ca cea luată de Ministerul Educației în ianuarie, ca pe locurile rămase vacante în urma concursului să fie acceptați foști directori care au picat concursul, deci care nu au întrunit condițiile de calitate impuse?

Să vă dau exemplul Colegiului „Gheorghe Lazăr” din București, unde directorul nu a vrut să se mai înscrie în concurs de supărare când a citit metodologia. În mod normal, un director trebuie să știe în ce cadru își coordonează activitatea din școală. Vi se pare normal ca în metodologia de concurs să nu existe nici măcar o referire la legea educației și să punem tot felul de itemi care de care mai curioși?

Dar credeți că ar trebui numite pe locurile vacante persoane care au picat concursul?

Numirea este pe perioadă determinată, până la organizarea concursului, ori un director care are deja experiența de a conduce o școală cred că este mai potrivit, dacă nu a fost tot timpul în derapaj.

Cum facem cu supraaglomerarea claselor și vizele de flotant pe care și le fac părinții ca să-și dea copiii numai la anumite școli?

Trebuie neapărat corectat asta. Dacă într-o școală există clase aglomerate, asta înseamnă că alte școli se depopulează și atunci clădirile depopulate de elevi ar trebui transferate la școlile care au știut să-și construiască un nume de prestigiu pentru că acolo s-a creat o cultură a calității și a exigenței.