Vocea.biz a stat de vorbă cu principalii decidenți din sistemul de educație, care vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul unei noi legi a educației, care va fi elaborată abia în februarie 2018 după consultări, de către un grup de lucru special constituit la nivelul Ministerului Educației, conform programului de elaborare a legii propus de minister. În septembrie 2018, legea ar urma să fie dezbătută în Parlament.
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, în mandatul căruia s-a dat actuala Lege a Educației, fost consilier prezidențial pe Educație în timpul mandatului lui Traian Băsescu, a explicat pentru Vocea.biz, cronologia care a dus la nevoia unei noi legi a Educației în 2011, al cărei autor conceptual a fost Mircea Miclea, cel care a condus comisia prezidențială pentru diagnosticarea sistemului educațional la vremea aceea.
„Înainte de Legea 1, era în vigoare Legea 84, aprobată în vremea mandatului lui Liviu Maior (1992 – 1996), lege care a fost modificată de foarte multe ori. În 2007, președintele României de atunci, Traian Băsescu, a făcut comisie prezidențială care a produs o diagnoză. Concluzia – sistemul este nerelevant, ineficient, inechitabil, investițiile s-au dublat, rezultatele au scăzut, deci sistemul trebuie schimbat pentru că disipează bani fără să producă rezultate. În urma acestui diagnostiv s-a făcut un pact politic, apoi s-au făcut propuneri legislative agreate de toată lumea, inclusiv de sindicate”, a explicat Funeriu.
Mai departe, în 2008, a fost promulgată legea de mărire a salariilor cu 50%, dar care nu avea de unde să fie susținută de buget, drept pentru care s-a revenit ulterior asupra acestei legi, însă efectele promulgării ei se resimt și astăzi, Ministerul Educației fiind nevoit să le dea profesorilor banii promiși și ulterior câștigați în instanță.
„În decembrie 2008, Ecaterina Andronescu devine ministru, dar nu mărește salariile, își angajează în schimb răspunderea pentru elaborarea unei noi legi a educației în primăvara lui 2009. Legea cade la Curte, după care am venit eu și am trecut legea prin Parlament, prin Camera Deputaților în 2010, după care Andronescu și Mihail Hărdău o blochează la Senat. Noi (ministerul Educației condus de Funeriu) ne angajăm răspunderea în octombrie 2010, iar în ianuarie 2011, legea este aprobată și începe să fie aplicată. Comisia Europeană a spus despre Legea 1 că este foarte reformistă și coerentă. În urma aplicării legii respective s-au făcut următoarele: s-a reintrodus învățământul profesional dual, clasa pregătitoare, camerele de luat vederi la Bacalaureat, clasificarea universităților, legislația antiplagiat, modernizarea doctoratului, finanțarea care urmează elevul, reducerea abandonului școlar, optimizare administrativă, reducerea posturilor de conducere, creșterea rezultatelor la testele PISA pentru prima și singura dată între 2009 și 2012, s-a introdus Școala altfel și s-au pus bazele modernizării curiculare”, a spus Funeriu.
Însă, după ce nu a mai fost ministru, Legea 1 a suferit o mulțime de modificări, undele dintre ele foarte controversate, cum a fost cazul OUG 92 din decembrie 2012, dată de Ecaterina Andronescu, iar un an mai târziu, tot în decembrie, a apărut o altă OUG controversată – OUG 117/2013.
„Nu am dat nicio OUG de modificare, am dat o lege întreagă, este singurul guvern care nu a dat nicio OUG pe Educație. Apoi, în 2012, a venit PSD-ul și în pofida rezultatelor pozitive, au modificat 152 de articole, Andronescu, Pricopie și Cîmpeanu au transformat o simfonie într-o manea. După care, Iohannis a lansat România Educată. Dacă reforma facută în mandatul meu a fost o reformă de tip expert în care soluțiile experților au fost aplicate, cu rezultate cert pozitive, metoda Iohannis se vrea o schimbare consensuală de jos în sus. Să vedem ce rezultate va da, trebuie însă să fim vigilenți la grupurile pe care nu ezit să le cataloghez ca fiind mafiote, din domeniul educației”, a spus Funeriu.