Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au declarat pentru Mediafax că dacă proiectul privind cartea electronică de identitate se se va concretiza, va fi o perioadă de tranziţie, în care vor circula ambele documente.
“Unificarea cardulului de sănătate cu cardul de identitate era prevazută de legea 95/2006. Nu e vorba de vreo schimbare de direcţie ci se pun în practică prevederile acelei legi. La momentul respectiv nu s-a putut merge pe un document unificat din motive tehnice, de aceea s-a prevăzut că undeva în viitor se va face acest lucru, ceea ce acum se face. Cardurile actuale, care au valabilitate de cinci ani, rămân în vigoare. Deci va fi o perioda de tranziţie în care vor circula ambele documente. Din punct de vedere economic este o eficientizare de costuri. În acelaşi document va inclus şi cipul cu informaţii care sunt incluse acum pe card. Nu ştiu să vă spun dacă va fi în acelaşi cip cu datele personale pe buletin sau dacă vor fi două cipuri în acelaşi suport de plastic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Augustus Costache.
Precizarea vine în contextul Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în dezbatere publice un proiect de lege privind punerea în circulaţie a unui nou document de identificare, cel electronic. Potrivit proiectului de lege, carte electronică de identitate vor avea şi minorii, aceasta urmând să înlocuiască şi cardul de sănătate.
“Titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc.), ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice. Textul propus prevede posibilitatea obţinerii unei cărţi de identitate simple de către persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză în mod expres obţinerea unei cărţi electronice de identitate. Opţional, cartea de identitate simplă sau cartea electronică de identitate se poate elibera înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi”, transmite Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Astfel, de la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani; cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani; cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă, informează ministerul.
În formatul electronic vor apărea: datele din formatul tipărit (numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii titularului, semnătura olografă a titularului, imaginea facială, C.N.P.-ul, adresa de domiciliu), cu excepţia semnăturii olografe a titularului; prenumele părinţilor titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 455/2001; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
“Prin proiect se propune modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, „funcţionalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris în cip. Cardul naţional de sănătate îşi încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate”, susţine MAI.
Potrivit proiectului, producerea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă se realizează, centralizat, de Imprimeria Naţională. Personalizarea documentelor se va realizeaza, centralizat, în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
“Imprimeria Naţională este abilitată să achiziţioneze şi să pună la dispoziţia structurilor Ministerului Afacerilor Interne responsabile, precum şi a Ministerului Afacerilor Externe, echipamentele şi produsele software necesare pentru punerea în circulaţie şi personalizarea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor de identitate provizorii, a dovezilor de reşedinţă, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă”, se arată în proiectul de lege.
Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se realizează, în mod eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple.
Scopul proiectului de lege este de a facilita accesul cetăţenilor la servicii electronice şi de a contribui la dezvoltarea conceptului de „administraţie electronică”. “Reglementările propuse vizează asigurarea premiselor necesare punerii în circulaţie a unui nou document de identificare – electronic – care să asigure, cetăţenilor, garanţii suplimentare de securitate, iar instituţiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document”, susţine MAI.