Meseria de detectiv particular nu este foarte cunoscută în România. Pentru multă lume, această profesie este percepută ca fiind periculoasă şi învăluită în mister, aşa cum este prezentată, de obicei, în filme. Dar care este însă diferenţa dintre un scenariu hollywoodian şi adevărata meserie de detectiv particular în România, cum anume decurge o zi obişnuită din viaţa unui asemenea specialist, care sunt metodele de filaj şi prin ce situaţii limită trece un detectiv particular? Traian Sacota, un detectiv particular din cadrul “Observ Invest” din Zalău, cu o experienţă de 16 ani în domeniu, a dezvăluit, pentru Vocea.biz, câteva dintre lucrurile mai puţin ştiute legate de această meserie.
Reporter: Ce înseamnă munca de detectiv în România?
Traian Sacota, detectiv particular: Pentru cei care lucrează efectiv în teren această profesie implică uneori un efort foarte mare alteori mai mic, în funcție de situație și de complexitatea cazului. Însă atunci când conștientizezi că scopul este „ Aflarea adevarului”, nu iei în calcul efortul. Acest domeniu de activitate este privit diferit de multe persoane și din multe cauze, de exemplu pentru persoanele juridice pe care le-am ajutat să evite falimentul, am rămas foarte apropiați și respectați și suntem recomandați cu încredere și colaboratorilor lor, iar de cealaltă parte, putem să spunem că unele persoane fizice care erau implicate în situații de infidelitate nu ne văd cu ochii buni deoarece am reuşit să aflăm adevărul.
Concret, ce fel de activităti se desfăşoară în această profesie?
În această profesie activitățile principale care stau la bază sunt observarea și investigarea, drept urmare de la aceste două discipline am preluat denumirea biroului „Observ-Invest”. Cele mai multe date și informații ne provin din acțiunea de observare sau supraveghere, pe care apoi le completăm cu munca de investigație.
Prin ce se aseamănă sau se deosebește această muncă de ceea ce vedem în filme?
În unele cazuri se aseamănă, în altele nu. Însă trebuie să înțeleagă toată lumea că ceea ce vedem cu toții la televizor sunt lucruri regizate. Am avut solicitări prin care se făceau referire la „Am văzut în filme”. Trebuie să explici foarte bine fiecărei persoane ce îți permite legea să faci cu privire la camere de supraveghere interioare, telefoane etc. Unii au înțeles, alții au plecat dezamăgiți.
Din exterior, munca de detectiv pare a fi învăluită într-un oarecare mister, într-un pericol aproape permanent. Așa este și în realitate?
În realitate, pericolul există aproape în permanență pentru toți concetățenii noștri, deoarece infracționalitatea este în creștere. În calitate de detectiv, pot să spun că gradul de pericol este destul de ridicat însă fiecare își alege ce vrea să devină în viață. Eu am ales să devin detectiv și îmi asum asta, cu toate pericolele acestei meserii. Misterul cel mai mare pentru subiecți este legat de modul în care aflăm adevărul şi ne întreabă: „De unde am fost filmat că nu am văzut pe nimeni, cum aţi auzit?”
V-ați confruntat cu situații riscante?
Riscul ți-l asumi când mergi pe investigație descoperită, dar mai grav când mergi pe investigație acoperită și ești deconspirat, moment în care trebuie să te aduni să îți aduci aminte tot ce ai învățat și să fii capabil să ieși dintr-o astfel de situație.
Au existat situații limită? Sau, din contră, situații amuzante?
În situații limită am fost doar din cauza oboselii, datorită perioadei lungi de observare, iar o situație amuzantă a fost atunci când o clientă, în bază cererii și a unui contract, voia să scoată în evidența față de soțul ei că amantă lui îl înșeală.
Când anume apelează oamenii la serviciile unui detectiv?
Firmele de obicei apelează când observă că totuși ceva nu merge bine. Din păcate, doar după ce încearcă alte variante care de obicei eșuează, apelează la noi. De obicei rezultatele noastre au uimit pe mulți oameni, aceştia necrezând că așa ceva se întâmpla în firma lor sau de obicei că persoanele în care aveau încredere sunt capabili să îi ducă la faliment. De obicei persoanele fizice apelează la noi când îi sună de la școală că copiii lor au absențe, sunt corigenți, iar atunci noi trebuie să verificăm anturajul copilului. De asemenea, persoane care sunt într-un proces de divorț pe rol ne solicită preventiv să verificăm dacă se înstrăinează anumite bunuri care revin partajului și unde le depozitează. Nu pot să spun că este chiar ca o ultimă soluție.
Cum decurge o zi din viața unui detectiv particular?
De obicei ziua unui detectiv începe dimineață la prima oră, dar depinde de la caz la caz. De regulă, 10-12 ore pe zi sunt petrecute prin muncă – observare și investigare, după care se lucrează la preluarea datelor și întocmirea raportului.
În munca d-voastră, aveți colaborări cu alte instituții?
Avem colaboratori în aproape toată țara, detectivi în care știm că putem avea încredere.
Care este diferența dintre munca de detectiv și cea de polițist?
Putem să spunem că este o muncă înrudită în unele cazuri, diferența mare este că ei au protecție prin lege, ceea de ce noi nu beneficiem.
Care sunt metodele actuale de filaj?
Filaj cu mașina, filaj pe jos, în mijloacele de transport în comun, etc.
Cât costă serviciile unui detectiv?
În funcție de perioadă, dacă munca necesită sau nu implicarea unui autoturism în lucrare, dacă se cere sau nu documnetare foto-video, există mai mulți factori care influențează costurile.
Care este situația din punct de vedere legislativ?
Ar mai fi foarte mult de lucru la lege, dar dacă nu sunt aduse amendamente care să ne ajute, să ne asigure o minimă protecție, atunci, părerea mea este că mai bine ar fi să nu avem nici o lege. Există țări unde profesia de detectiv particular funcționează foarte bine fără a avea lege care să îi impună atâtea restricții.
Probele pot fi folosite în instanță?
Cu siguranță!
Cum poate cineva deveni detectiv?
Respectând legea 329/ 8 iulie 2003 și a normelor ei de aplicare.
Cum este văzută această meserie în străinătate, spre deosebire de România?
În străinătate, în primul rând, cred că este mai cunoscută, nu neapărat mai bine văzută. În România încă multă lume nu știe că există cu adevărat așa ceva.