Femeile reprezintă populația majoritară în 40 de județe din România și sunt mai ”îmbătrânite” decât bărbații

Femeile reprezintă majoritatea populației României și sunt mai numeroase în mediul urban decât la sate, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În doar două județe din țară bărbații sunt mai numeroși decât persoanele de sex feminin.

Datele INS remise cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii arată că, din cele peste 19,7 milioane de persoane care aveau la 1 ianuarie 2016 reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, mai bine de 10 milioane erau femei, acestea reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente. Practic, populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.

Ponderea lor este mai pronunţată în mediul urban, unde locuiesc peste 5,5 milioane de sex feminin, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%.

Având, în anul 2015, o speranţă de viaţă la naştere de 78,90 ani (79,68 ani în urban şi 77,92 ani în rural), cu 6,3 ani mai mare decât cea a bărbaților, populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Astfel, dacă vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie feminină este de 43,1 ani, în timp ce media masculină este de 39,9 ani.

Efectele nebănuite pe care le poate avea EURO 2024 asupra cuplurilor! Anunțul îngrijorător al unei organizații

INS: Managerii din România aşteaptă o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul până în noiembrie

Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste), iar cea mai mare pondere a acestora a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, în timp ce cea mai scăzută a fost raportată în Ilfov şi Timiş.

În ceea ce privește contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 ani), acesta numără peste 4,6 milioane persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%).

”În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani”, precizează INS în raportul remis Vocea.biz.

Numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost, în 2015, de 197.491 copii, rata rezultată a natalităţii fiind de 10 născuţi-vii la mia de locuitori.

Rata natalității, în creștere atât la sate, cât și la orașe

Deși în prezent populația feminină este majoritară, în 2015 s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete, tendinţa fiind aceeași ca în anii anteriori.

”În anul 2015, faţă de anul 2014, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2015 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 9,8‰ în anul 2014, la 10,2‰, iar în mediul rural de la 9,5‰ în anul 2014, la 9,7‰. În anul 2015, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2014”, potrivit INS.

Tendinţa de amânare a naşterii s-a menținut și în 2015, când vârsta medie a mamei la naştere a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent, ajungând la 28,3 ani, şi la prima naştere de 26,9 ani.
De asemenea, femeile de la sate au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din orașe (29,5 ani). Decalajul între mediul urban şi rural s-a menţinut şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Cele mai tinere mame au fost cele din judeţul Călăraşi, a căror vârstă medie la prima naştere a fost de 24,4 ani, în timp ce în Bucureşti a fost cea mai mare vârstă medie la prima naștere – 30,1 ani. Tot în Municipiul Bucureşti s-a înregistrat și cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile (31,0 ani), iar cea mai scăzută a fost raportată în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani).

”Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (38,7%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori (41,8% în anul 2014). Un procent de 48,5% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2015, în mediul rural, 56,4% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 24,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice. În anul 2015 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie, cel puţin studii universitare (28,1%), cât şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu, profesional, liceal şi postliceal (36,7%)”, mai precizează INS.

Când se căsătoresc cei mai mulți români

În anul 2015, rata nupţialităţii a fost de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul celor peste 125.000 de căsătorii înregistrate la nivel național, cele mai multe s-au oficiat în luna august, când au fost înregistrate aproape 23.000 de căsătorii, iar cele mai puţine (4.208) au fost în luna martie, păstrându-se ciclul tradiţional. ”România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,2‰”, explică INS.

Ca și în cazul nașterii, vârsta medie la căsătorie a fost în creştere, ajungând în 2015 la 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2015, până la 27,4 ani la femei şi 30,6 ani la bărbaţi, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii.

Pe de altă parte, în anul 2015, s-au înregistrat peste 31.500 de divorţuri, rata fiind de 1,42 la mia de locuitori. ”Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 2,0‰. Ponderea primului divorţ a fost de 93,9% atât femei cât şi pentru bărbaţi”, mai arată INS.

Cea mai mare pondere (19,9%) a femeilor care au divorţat o au cele cu vârste cuprinse între 35 și 39 de ani, vârsta medie la divorţ fiind de 37,8 ani pentru femei și 41,4 ani pentru bărbaţi.

Câte femei muncesc în România

Raportat la participarea populaţiei la activitatea economică, datele aferente trimestrului III 2016 arată că femeile reprezentau 43% din populaţia ocupată, care s-a ridicat la peste 8,6 milioane persoane.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

• 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
• 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
• 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
• 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
• 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
• 21,2% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
• 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
• 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

Datele INS privind gradul de instruire arată că, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.