România, criticată de Washington din cauza corupţiei, situaţiei romilor, femeilor şi discriminării comunităţii LGBT – UPDATE

România este criticată din nou, în al 41-lea Raport cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului din 2016, întocmit de Departamentul de Stat, pentru ”probleme majore” în domeniul drepturilor omului precum maltrarea şi hărţuirea unor deţinuţi şi romi de către poliţie şi jandarmerie, iar diplomaţia americană notează că, în pofida eforturilor Guvernului, corupţia a rămas o ”problemă generalizată”, informează News.ro.

UPDATE 16:15 Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt a continuat în 2016 în România

Guvernul român a continuat lupta la nivel înalt împotriva corupţiei, iar reprezentanţi publici importanţi şi oameni de afaceri au fost anchetaţi şi urmăriţi cu succes, însă, în pofida unor progrese, corupţia a rămas o problemă, scrie Departamentul de Stat american în secţiunea a patra a Raportului cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului în România din 2016, subliniind că mita a rămas un lucru obişnuit în sectorul public.

Legile nu au fost implementate întotdeauna eficient, iar oficiali, inclusiv judecători, s-au angajat uneori în practici corupte în deplină impunitate, se arată în secţiunea a patra a raportului, intitulată ”Corupţia şi lipsa de transpentă a Guvernului”.

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European va discuta luni situaţia din…

Comisarul european pentru Buget Gunther Oettinger sugerează că România, Ungaria, Polonia şi Italia doresc slăbirea proiectului…

”Imunitatea faţă de urmărirea penală a unor actuali şi foşti miniştri, care au fost de asemenea membri ai Parlamentului, a blocat în unele cazuri anchetele”, subliniază diplomaţia americană.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să ancheteze cazuri de corupţie împlicând oficiali politici, din sistemul judiciar şi administrativ într-un ritm constant, de-a lungul lui 2016, se arată în raport.

Până la 31 octombrie, tribunalele au pronunţat 264 de condamnări definitive vizând 676 de inculpaţi în cazuri instrumentate de DNA. În aceeaşi perioadă a lui 2015, au fost pronunţate 239 de condamnări definitive vizând 785 de inculpaţi, potrivit diplomaţiei americane.

Între inculpaţii condamnaţi se află un ministru şi un adjunct de ministru, cinci membri ai Parlamentului, 12 judecători, patru procurori, zece primari, şase generali şi un comandant din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, dar şi 44 de poliţişti, precizează Departamentul de Stat.

Până la aceeaşi dată, DNA a trimis în judecată 284 de cazuri privind 914 inculpaţi, dintre care 48 au fost inculpaţi în urma unor înţelegeri cu procurorii. Între ei se află un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, 16 membri ai Parlamentului, un fost ministru, doi adjuncţi de ministru, şapte judecători, opt procurori, 18 primari şi 47 de ofiţeri de poliţie, potrivit raportului.

Tot până în octombrie, procurori DNA au dispus confiscări în valoare de 292 de milioane de euro (321 de milioane de dolari), iar tribunalele au dispus confiscarea a 29,3 milioane de euro (32,2 milioane de dolari) în cadrul unor cazuri DNA.

Tribunalele au achitat 64 de inculpaţi până la 1 septembrie, iar verdictele în cazuri de corupţie au fost adesea contradictorii, unele sentinţe diferind mult în cazul aceloraşi infracţiuni.

Aplicarea procedurilor judiciare a întârziat în principal din cauza unor probleme procedurale şi administrative, în special cu privire la confiscări, notează Departamentul.

Conflicte de interese, nerespectarea normelor de conduită etică şi ”necinstea generală” a funcţionarilor publici au rămas în continuare probleme în toate cele trei ramuri ale guvernării, denunţă Departamentul de Stat american.

”Corupţia era larg răspândită în achiziţiile publice”, afirmă diplomaţia americană, care precizează că preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege cu privire la un ”mecanism software cuprinzător” împotriva unor eventuale conflicte de interese în licitaţiile publice.

”Mita a fost un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul îngrijirilor de sănătate”, se subliniază în raport, în care se adaugă că organisme guvernamentale aplică sancţiuni cu întârziere, iar corpurile de inspecţie ale acestora au fost în general inactive.

Până la 31 octombrie, DNA a trimis Parlamentului şase cereri în vederea aprobării arestării preventive a şase membri ai Legislativului. Acesta a probat trei cereri şi a respins trei. DNA a cerut totodată legiutorului să ridice imunitatea în cinci cazuri, în vederea anchetării unor actuali şi foşti membri ai Cabinetului, dar acesta a aprobat trei solicitări, a respins una, iar un membru al Parlamentului a demisionat pentru a renunţa la imunitate.

Legea abilitează Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să administreze şi să verifice declaraţiile financiare ale tuturor oficialilor şi să monitorizeze eventuale conflicte de interese, se arată în raport, care adaugă că legea stipulează că agenţia poate identifica ”discrepanţe semnificative” între venitul unui oficial şi bunurile pe care le deţine, de la un prag de 45.000 de lei (11.000 de dolari) în sus, şi permite confiscarea bunurilor nejustificate.

Mecanismul de confiscare a ”bunurilor nejustificate” a fost ”greoi”, apreciază Departamentul de Stat.

Până la 25 octombrie, ANI a identificat 23 de cazuri de ”discrepanţe semnificative”, însumând 8,1 milioane de lei (peste 1,9 milioane dolari). Între cei 23 de oficiali se află un senator, un fost membru al Parlamentului, un primar, opt funcţionari publici de rang înalt, un fost procuror de rang înalt, un consilier local şi cinci funcţionari publici în funcţii de execuţie, se precizează în raport.

Până la aceeaşi dată, ANI a identificat 216 cazuri de incompatibilităţi, 105 cazuri de conflicte de interese, 42 de cazuri de conflicte de interese de natură penală, iar 16 alte cazuri indică puternic infracţiuni penale sau de corupţie.

Reprezentanţi ai unor instituţii media, precum Press One, EurActiv şi Timpolis, s-au plânes că Guvernul a refuzat să le ofere informaţii publice pe care le-au cerut despre misiunea, programele, angajaţii şi cheltuielile Academiei Naţionale pentru Ştiinţele Securităţii, notează diplomaţia americană.

Aceste publicaţii au acuzat că Academia este o instituţie-fantomă, finanţată cu fonduri publice, prin care se plătesc salarii unor politicieni şi oficiali de rang înalt cu legături în sectoarele securităţii şi aplicării legii.

Guvernul nu a respectat, adesea, legea care cere transparenţă în luarea deciziilor, critică Washingtonul.

Departamentul pentru servicii online şi design din cadrul biroului premierului este însărcinat cu coordonarea şi implementarea planului de acţiune Parteneriatul în vederea deschiderii Guvernului, în coordonare cu ONG-uri. Parteneriatul a înregistrat un oarecare succes în sporirea volumului de date deschise şi în învăşarea cetăţenilor să folosească aceste date, se arată în raport, în care care menţionează totodată că Guvernul a adoptat în august un plan de acţiune în acest domeniu pentru perioada 2016-2018.

”În pofida faptului că serviciile de informaţii au transferat majoritatea dosarelor Securităţii din perioada comunistă Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, puterile colegiului au rămas limitate, deoarece legea nu-i permite să emită verdicte cu caracter constrângător cu privire la dosare ale colaboratorilor Securităţii”, mai deplânge Departamentul de Stat.

Alegerile parlamentare din 2016 au fost considerate de către observatori libere şi corecte şi fără nereguli, spre deosebire de alegerile prezidenţiale din 2014, când observatorii au semnalat nereguli, între care un număr insuficient de secţii de votare în străinătate, pentru o diasporă importantă, se arată în raport.

Potrivit documentului, discriminarea romilor continuă să fie o problemă majoră în România. ”Discriminarea socială sistematică a romilor le-a afectat accesul adecvat la educaţie, locuinţe, îngrijiri de sănătate şi angajare”, apreciază Departamentul de Stat.

Între alte probleme în domeniul drepturilor omului, în raport sunt citate ”condiţii proaste de detenţie şi suprapoluarea” în închisori.

De asemenea, sistemul judiciar ”nu are personal suficient, spaţiu fizic şi tehnologie pentru a funcţiona în mod eficient”, se arată în raport.

Totodată, Guvernul este criticat pentru că nu a reuşit să acţioneze eficient în vederea restituirii unor biserici greco-catolice, dar şi altor biserici confiscate în regimul comunist.

”Se vorbeşte în continuare despre violenţe asupra femeilor şi despre discriminarea femeilor”, se arată în document.

Departamentul notează totodată că ”au existat unele acţiuni şi declaraţii antisemite, iar negarea Holocaustului a continuat să fie o problemă”. Pe Internet au continuat să fie răspândite opinii antisemite, rasiste, xenofobe şi naţionaliste, adaugă diplomaţia americană în raport.

Organisme guvernamentale sunt criticate şi pentru că pentru că au furnizat o ”asistenţă neadecvată unor persoane cu dizabilităţi şi nu au respectat norme de îngrijire a unor persoane cu dizabilităţi în instituţii, pe care le-au expus unor abuzuri.

”Discriminarea socială a lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor, transsexualilor şi persoanelor intersex (LGBTI), în special a copiilor, a rămas la un nivel ridicat”, reproşează Departamentul de Stat.

Persoanele cu HIV/SIDA au continuat, de asemenea, să fie discriminate şi hărţuite, se arată în raport.

Unii angajatori au supus bărbaţi, femei şi copii traficului în muncă, în special în agricultură, construcţii, servicii casnice, în industria hotelieră şi manufacturieră. ”Munca copiilor a fost de asemenea o problemă, iar o protejare neadecvată a copiilor de abuzuri a rămas o problemă generală”, apreciază Departamentul de Stat american.

Sistemul judiciar a adoptat măsuri în vederea pedepsirii oficialilor care au comis abuzuri, se arată în raport, însă autorităţile au amânat în mod repetat procese implicând presupuse abuzuri ale poliţiei, ceea ce a condus, în multe cazuri, la achitări, critică diplomaţia americană.

Rapoartele cu privire la drepturile omului reflectă eforturi concertate ale ambasadelor şi consulatelor americane de a aduna informaţiile cel mai exacte posibil, este citat noul secretar de Stat RexTillerson în prefaţa raportului.

Aceste documente sunt pregătite de agenţi pentru drepturile omului în misiunile din întreaga lume, care evaluează informaţii disponibile de la o mare varietate de surse, precum societatea civilă, guvern şi alte surse.

Departamentul de Stat depune eforturi pentru ca rapoartele sale să fie obiective şi uniforme calitativ, dă asigurări Tillerson.

Aceste rapoarte sunt folosite de către puterile legislativă, executivă şi juridică americane ca resurse în definirea politicilor şi în ghidarea deciziilor, în vederea unor angajamente diplomatice informate şi stabilirii modului de alocare a ajutorului străin şi în sectorul securităţii.

Ele sunt folosite de asemenea în întreaga lume, în vederea informării activiştilor în domeniul drepturilor omului, aleşilor, universitarilor, mediilor de afaceri, unor instituţii multilaterale şi ONG-urilor.

”Valorile noastre sunt interesele noastre atunci când este vorba despre drepturile omului. Producerea acestor rapoarte subliniază angajamentul nostru faţă de libertate, democraţie şi drepturile omului garantate tuturor oamenilor din lume”, subliniază secretarul de Stat Rex Tillerson, care anunţă că transmite documentele Congresului.